Proiect de locuință pe un teren de 190 metri pătrați, respins la Cluj / Comisia de Urbanism a Primăriei a făcut totuși o concesie beneficiarului – poate reveni cu alt tip de ocupare a terenului

AdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - feb. 10, 2026 1 3965

În ultima ședință a Comisiei de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca a fost discutat un proiect pentru construirea unei locuințe unifamiliale pe un teren de doar 190 mp, situat la intersecția străzilor Cireșilor și Ceahlău din cartierul Zorilor, unde locuiește și primarul orașului, Emil Boc. Propunerea prevedea un imobil cu regim de înălțime subsol + parter + etaj, cu o amprentă la sol de aproximativ 65,75 mp.

Mai mulți arhitecți din comisie și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dimensiunea construcției și impactul asupra calității zonei, considerând că amprenta la sol este mult prea mare și că arhitectura și caracterul rezidențial al cartierului trebuie protejate, parcele fiind nepotrivită pentru o casă. Totodată, o vecină a participat la ședință pentru a semnala riscul afectării intimității propriei locuințe, deoarece proiectul prevedea ferestre orientate direct spre dormitorul casei sale.

În urma discuțiilor, Comisia de Urbanism a decis, la ședința din 4 februarie, cu 8 voturi pentru și 2 împotrivă că proiectul, așa cum a fost propus, nu poate fi aprobat. Cu toate acestea, comisia a făcut o concesie beneficiarului, stabilind că acesta poate reveni cu un alt tip de ocupare a terenului, respectând reglementările urbanistice și retragerile obligatorii față de vecinătăți.

Consilierul USR Mihaela Nia a apreciat decizia comisiei, subliniind că astfel de momente arată importanța prioritizării bunului comun și a calității vieții locuitorilor, în loc să se sacrifice totul în favoarea dezvoltării imobiliare.

Proiectul a fost inițiat de firma de arhitectură Endorfina Concept, condusă de arhitecta Alida Vișan. Beneficiarul terenului este Marin Aurel. Propunerea inițială prevedea amenajarea spațiilor verzi și a acceselor pietonale și auto, respectând indicii urbanistici ai zonei, însă arhitecții au considerat că volumul și amprenta construcției nu se încadrau adecvat în contextul existent și astfel de parcele nu permit construirea unei unități locative de sine stătătoare.