Primii zgârie-nori de 100 de metri propuși în Cluj-Napoca au pornit cu stângul. Comisia de urbanism a Primăriei a respins proiectul celor de la Remarul 16 februarie
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - apr. 16, 2025 0 1017
Proiectul imobiliar de restructurare a platformei industriale Remarul 16 Februarie din Cluj-Napoca, uzina de reparații de locomotive și vagoane a Clujului, prin care se propune pe circa 6 hectare, construcția unor turnuri de 20- 25-27 de etaje dar și păstrarea unor hale „mamut” (cazangeria și rotăria) și clasarea lor ca monumente istorice plus mutarea către vest a activității economice a fabricii a fost pus la îndoială de specialiștii din Comisia de Urbanism a Primăriei la ședința din 15 aprilie.
Prezentarea făcută de proiectanții de la Arhimar, centrată pe elementele cerute de Comisia de Monumente pe baza cărora s-a avizat proiectul dar și de către Comisia de Circulație, nu a fost pe placul comisiei. În plus, s-a stabilit că în forma promovată, proiectul nu respectă cerințele din avizul de oportunitate deoarece îi lipsește masterplanul de dezvoltare a zonei din care face parte platforma. Mai mult, specialiștii din Comisie s-au arătat dezamăgiți că un proiect care propune clădiri-turn de 100 de metri în Cluj nu are o temă de proiectare clară și justifică construirea unora pentru focusarea atenției publicului. De asemenea, proiectanții au fost suspectați că au făcut tot felul de artificii pentru „a masca” atingerea unui Coeficient de Utilizare a Terenului (CUT) de 2,8, valoarea maximă admisă.
Proiectul imobiliar cu turnuri de 25-27 de etaje dar și cu păstrarea unor elemente de patrimoniu industrial din cadrul fabricii urmează să fie implementat etapizat, potrivit condiționărilor din Comisia de Circulație. Activitățile de producție ar urma să fie mutate în partea estică a amplasamentului. În etapa I ar urma să se realizeze un prim turn (locuire, comerț, servicii), drumul din sud-ul amplasamentului, o girație plus încă o clădire cu funcțiuni comerciale. În etapa II ar urma să se reabiliteze clădirea istorică a cazangeriei și să se realizeze imobilul (bară orizontală). În a treia etapă ar urma să se realizeze un alt turn cu funcțiuni de servicii și turism plus să se reabiliteze clădirea monument a rotăriei.
Față în față cu proiectul, specialiștii din Comsia de Urbansim, dar și oficialii Primăriei au avut tot felul de obiecții. „O să vorbesc eu despre elefantul din cameră. Turnuri de 100 de metri justificate potrivit prezentării, pentru a focusa atenția publicului asupra ansamblului. Nu am mai întâlnit o asemenea justificare urbanistică și nu cred că aceasta este validă. Clujul nu are nevoie de clădiri de 100 de metri. Nu le exclud însă, dar cu diverse condiții și justificări (…) Încă nu am învățat să facem clădiri înalte. Ar trebui să fim foarte atenția când ni se propun astfel de lucruri. Și proprietarul e unul singur, dar și orașul este”, a semnalat arhitectul Șerban Țigănaș.
Acesta a remarcat lipsa unei teme de proiectare dar și a pus sub semnul întrebării modul de raportare la parcelă pentru calculul coeficienților urbanistici ai proiectului, în special al CUT-ului. De asemenea, a remarcat acesta, lipsesc date privind felul în care un ansamblu de asemenea anvergură va rămâne învecinat cu o zonă industrială. O altă carență s-ar lega de felul în care „bara orizontală” (clădire foarte lungă propusă prin documentație) este integrată în proiect.
De asemenea, arhitectul Marcel Crișan, din comisie, a arătat că respectiva clădire-bară face concurență hotelului – coșciug de pe Avram Iancu din Cluj-Napoca, construit chiar dacă este o eroare urbanistică și distruge imaginea urbană.
Arhitectul Sorin Scripcariu a amendat felul în care proiectanții au propus protejarea clădirilor monument din documentația de urbanism și dezmembrarea lor din întreaga parcelă la pachet cu terenurile aferente.
Din aceste motive, specialiștii din Comisia de Urbasnism au suspectat că proiectanții vor să folosească o serie de tertipuri pentru a le ieși un CUT convenabil fără să depășească valoarea maximă admisă pentru respectivul coeficient. Mai mult, șefa Serviciului de strategii urbane al Primăriei, arhitecta Andreea Mureșan a arătat că prin avizul de oportunitate nu s-au aprobat subdivizări de genul celor propuse de Arhimar prin documentație din care se dezmembrează imobilele halelor cazangeriei și rotăriei, cu terenuri aferente.
De asemenea, Adina Pop, șefa serviciului Contencios, a remarcat că Planul Urbanistic Zonal propus de Arhimar pentru restructurarea platformei uzinei Remarul 16 februarie nu respectă, de fapt, condițiile din avizul de oportunitate: proiectanții nu au realizat Masterplanul cu întreaga zonă de restructurare din care face parte și platforma și nu l-au depus la Primărie.
Viceprimarul Dan Tarcea, cel care a condus ședința comisiei de urbanism, a ținut să le amintească proiectanților că, deși invocă tot felul de cerințe sau argumente ale Comisiei de monumente, aceasta nu este depozitara adevărului absolut și că instituția arhitectului-șef al Primăriei va fi cea care va decide asupra proiectului.
Unul dintre specialiștii din Comisia de Urbanism a propus chiar reabilitarea prioritară a halei cazangeriei care urmează să fie păstrată și clasată ca monument istoric, arătând că această procedură se justifică și mai mult într-un oraș precum Clujul, cunoscut la nivel național pentru vitalitatea sa culturală.
Față în față cu obiecțiile, proiectanții de la Arhimar au arătat că turnurile sunt singura componentă posibilă raportat la constrângerile amplasamentului (incinta industrială) și la păstrarea celor două clădiri-hale dar și că CUT-ul calculat pentru ansamblu ar fi puțin peste 2 și nu s-ar atinge coeficientul maxim admis.
Ca să îndulcească lucrurile, în comisie a interveni și Mircea Jorj, fost secretar al Primăriei în mandatul Funar, acum director de dezvoltare Remarul și cel care gestionează proiectul imobiliar. El a explicat că societatea este listată la bursă, are acționari români și dorește o primă etapă comercială a proiectului pentru a putea aduna fonduri care să acopere efortul investițional de reabilitare a clădirilor halelor care vor fi transformate în monumente istorice și se vor păstra pe amplasament.
„Până am ajuns aici am integrat tot ce au spus toți avizatorii. Ca să primim avizul de la Comisia de monument a fost nevoie de un an și jumătate. Nu vrem să forțăm nota și să încălcăm indicatorii urbanistici, noi suntem primii interesați să respectăm condițiile. Este clar că nu vom putea reabilita în 3 ani o clădire de asemenea anvergură ca cea a halei cazangeriei. De aici și prioritizarea proiectului. Așa putem să creăm și accente moderne și profitabilitatea să fie reinvestită în Remarul care se va reloca pe amplasament. Nu avem expertiza unor proiecte imobiliare în Cluj-Napoca dar ne dorim ca dezvoltarea să aibă prestanță. Proiectul a fost pregătit de o echipă din București”, a spus Mircea Jorj.
În final, proiectul urbanistic a fost respins de Comisia de Urbanism a Primăriei. Proiectanții urmează să realizeze masterplanul amintit dar și să aducă răpunsuri la celelalte obiecții. În plus, au mai primit ca temă să prezinte toate avizele deja obținute, o planșă privind circulația terenurilor (din care să reiasă clar ce proprietăți sunt necesare pentru lărgirea de străzi, pentru funcțiunea de învățământ propusă etc), o listă clară cu ceea ce va câștiga orașul din proiect (cerută de arhitectul-șef al municipiului, Daniel Pop) dar și calcule clare pentru coeficienții urbanistici ai proiectului.
„Majoritatea lumii n-are o problemă cu înălțimea”, a mai remarcat arhitectul-șef, Daniel Pop. „Este necesar să fim curajoși, dar clădirile trebuie integrate cu vecinătățile”, a mai spus în cadrul discuțiilor viceprimarul Dan Tarcea.
Ce se propune pe platforma de 6 hectare în locul urzinei Remarul 16 Februarie
Pe terenul de peste 5,9 hectare de pe strada Tudor Vladimirescu 2-4, ocupat de construcții industriale și edilitare, în regim de înălțime maxim P+2E, se propune un proiect imobiliar cu funcțiuni mixte. Beneficiar este societatea Remarul Business Center.
”Tema de proiect, stabilită de comun acord cu beneficiarul lucrării, este revitalizarea parțială a zonei industriale aparținând fabricii „Remarul 16 Februarie”. Punerea în valoare a acestui proiect va genera o resursă financiară consistentă de modernizare și derularea unui program investițional ambițios asupra fabricii Remarul 16 care-și restrânge activitatea în zona estică a parcelei studiate. Se propune reconversia funcționala a terenului prin restructurarea/ schimbarea destinației unității industriale, prin elaborarea unui PUZ, urmărindu-se atent studiul istoric realizat precum și integrarea de clădiri noi având funcțiuni mixte”, se arată în memoriul PUZ-ului.
Potrivit proiectanților de la Arhimar Serv, pe parcela de șase hectare de teren, vor fi ridicate clădiri de 6, 20, 21 și, 27 de etaje, cu câte 3 niveluri de subsol pentru parcări, ansamblul urmând să fie deservit de un un număr total de 1.588. Alte 100 de locuri de parcare vor fi amenajate la sol, în interiorul parcelei. Funcțiunile propuse pentru aceste clădiri sunt: locuire, birouri, servicii, alimentație publică. Se vor păstra o parte din construcțiile actuale, cele care sunt de patrimoniu istoric industrial.
Accesul auto și pietonal pe teren se realizează în prezent pe str. Tudor Vladimirescu. În perspectiva dezvoltării unor investiții pe terenul studiat, se propune un al doilea acces, pe un pod peste pârâul Nadăș, lucru care va asigura accesul/ ieșirea în/de la amplasamentul studiat în condiții de siguranță și fluență. De asemenea, se va realiza un sens giratoriu pe strada Tudor Vladimirescu. În interiorul parcelei ar urma să fie alei auto de șase metri lățime, alei pietonale și piste de biciclete.
„Parcelarul existent se va pastra, singura dezmembrare urmând a se realiza in scopul realizarii sensului giratoriu pe latura SE a amplasamentului studiat. Trama stradala existenta se va completa cu drumul materializat in plansele grafice, acesta fiind sustinut de sensul giratoriu propus pe latura SE si de podul carosabil peste paraul Nadas amplasat pe latura N. Volumele construite ale imobilelor existente valoroase se vor pastra in forma actuala. Imobilele parazitare vor disparea iar noile imobile vor fi dezvoltate puternic pe directie verticala pentru a crea un semnal vertical ce va spori vizibilitatea amplasamentului in peisajul urban. O exceptie de la acest caracter o va reprezenta bara orizontala L5-L7 care are un rol mai degraba local – crearea unui fundal neutru care sa puna in valoare fațada principala a imobilului cazangeriei, imagine care va deveni reprezentativa pentru proiect si pentru zona. Imobilele existente isi vor schimba caracterul functional din activitati industriale in imobile culturale, comert, servicii, educatie, alimentatie publica si activitati conexe”, se arată în PUZ-ul de restructurare a platformei industriale Remarul.
sursă foto: captură video Legat de Cluj youtube
sursa foto: simulari Arhimar/primariaclujnapoca.ro
