Activista și jurnalista în vârstă de 51 de ani este onorată „pentru lupta sa împotriva opresiunii femeilor din Iran și pentru lupta sa pentru promovarea drepturilor omului și a libertății pentru toți”, a declarat președintele Comitetului Nobel norvegian, Berit Reiss-Andersen, la Oslo.
Comitetul Nobel și-a exprimat speranța ca Iranul să o elibereze pe Narges Mohammadi pentru a putea primi premiul în decembrie.
„Dacă autoritățile iraniene vor lua decizia corectă, o vor elibera. Ea va putea atunci să fie prezentă pentru a primi această onoare, ceea ce sperăm mai presus de orice”, a spus Berit Reiss-Andersen.
Acordarea Premiului Nobel pentru Pace reprezintă „un moment istoric și important pentru lupta pentru libertate în Iran”, a reacționat vineri familia acesteia într-un mesaj scris.
„Dedicăm acest premiu tuturor iranienilor și, în special, femeilor și fetelor iraniene care au inspirat întreaga lume prin curajul și lupta lor pentru libertate și egalitate”, a adăugat familia.
Activista luptă împotriva vălului obligatoriu sau a pedepsei cu moartea, denunță abuzurile sexuale în detenție și își continuă neobosit lupta, chiar și în spatele gratiilor închisorii Evin din Teheran, unde a fost reîncarcerată în urmă cu peste un an.
Militanta în vârstă de 51 de ani „este cea mai hotărâtă persoană pe care o cunosc”, a declarat pentru AFP soțul ei, Taghi Rahmani, refugiat în Franța din 2012 împreună cu gemenii lor, acum în vârstă de 17 ani.
Săptămâna aceasta au fost anunțate:
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, în 2 octombrie, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru dezvoltarea vaccinurilor ARN mesager contra Covid-19.
Premiul Nobel pentru Fizică,în 3 octombrie, câștigat de Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L’Huillier pentru experimentele lor, care au oferit umanității noi instrumente pentru a explora lumea electronilor din interiorul atomilor și moleculelor, conform nobelprize.org. Cei trei laureați ai Premiului Nobel pentru fizică 2023 au demonstrat o modalitate de a crea impulsuri de lumină extrem de scurte care pot fi folosite pentru a măsura procesele rapide în care electronii se mișcă sau schimbă energia.Contribuțiile laureaților au permis investigarea unor procese atât de rapide încât până acum erau imposibil de urmărit.
Premiul Nobel pentru Chimie, în 4 octombrie, a fost câștigat de Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus şi Alexei I. Ekimov și recompensează descoperirea şi dezvoltarea punctelor cuantice, nanoparticule atât de mici încât dimensiunea lor le determină proprietăţile. Aceste cele mai mici componente ale nanotehnologiei îşi răspândesc acum lumina de la televizoare şi lămpi cu LED-uri şi pot, de asemenea, să ghideze chirurgii atunci când îndepărtează ţesuturi tumorale, printre multe alte lucruri.
Premiul Nobel pentru Literatură, în 5 octombrie, acordat scriitorului norvegian Jon Fosse„pentru piesele şi proza sa inovatoare, care dau voce celor de nerostit”, conform site-ului nobelprize.org.
