Prefera o competiție academică, nicidecum una politicianistă. Profesorul Ioan Chirilă: „trebuie să știm cum să facem binele, ca să facem bine”

Unul dintre cei mai erudiți profesori universitari ai UBB Cluj, Ioan Chirilă a intrat în competiția alegerilor pentru funcția de rector, alături de prof.univ.dr. Daniel David. Într-un mod diplomat, profesorul Ioan Chirilă lasă să se înțeleagă că nu e încântat de maniera în care contracandidatul său a ales să își desfășoare campania în afara spațiului universitar, apelând la tehnici agresive din zona politică. Pe de altă parte, Ioan Chirilă (în prezent președinte al Senatului UBB) arată că are un plan bine definit pentru readucerea unității în cadrul UBB, dar și pentru o dezvoltare a componentei de cercetare, care poate implica mai profund UBB-ul în comunitatea clujeană, inclusiv printr-o colaborare palpabilă cu celelalte universități clujene, precum și cu mediul de afaceri și cu instituțiile administrative ale statului. Profesorul Ioan Chirilă are o experiență administrativă de peste 20 de ani în cadrul UBB, deținând totodată competențe în studiul vechiului testament, în limba ebraică clasică, în arheologie biblică, qumranologie, dialog intercultural și interreligios, precum și în bioetică. Alegerile pentru funcția de rector al UBB Cluj au loc în 3 martie.

Reporter: Se înâmplă, ca nicio altă dată, să aistăm la o adevărată propagandă electorală în procesul alegerii noului rector al UBB Cluj – cel puțin din partea contracandidatului dumneavoastră (prof. unv. Daniel David), care se promovează asiduu în presă – ba chiar am văzut că s-a mers până în a fi prezentat cu procente de „învingător”, după modelul politicienilor angrenați în diferite competiții electorale care țintesc să inducă în avans opiniei publice o așa zisă ideea de forță, de putere. Ce ne scapă nouă, ce s-a schimbat între timp în mediul academic clujean, cum au ajuns alegerile interne ale UBB să semene cu o bătălie politică?

Prof.univ.dr. Ioan Chirilă: Sigur, eu mi-aș fi dorit să ne detașăm puțin de uzanțele mediului politic. Dar eu m-am recuzat de la alcătuirea metodologiei alegerilor pentru funcția de rector, tocmai pentru că știam că voi candida. Prin urmare am acceptat metodologia în forma în care ea a fost alcătuită. Am subliniat totuși – dacă citiți metodologia – că aș prefera să ne limităm la dezbateri de tip academic, cum e și firesc să fie, în sensul în care candidații înscriși în cursa pentru funcția de rector să facă niște dezbateri cu cei din universitate, cu persoane interesate din public, să-și prezinte viziunile în cadrul unor astfel de dezbateri… Însă a fost menținută și propunerea de a se face vizite electorale în cadrul facultăților, pentru a se sta de vorba cu cadre didactice și cu studenți. Eu nu am altă cale decât să mă supun prevederilor acestei metodologii, așa că voi face și eu aceste vizite. Aș mai spune un lucru. În 2014, când am alcătuit Carta Universității, s-a specificat acolo clar că mediul universitar trebuie să fie apolitic, deci acest lucru l-am putut face și l-am făcut. Apoi, mai era ideea aceasta ca alegerile la nivelul universității să se desfășoare în universitate, să fie cu specific universitar, nu cu specific politic, principiu care înainte a fost mereu respectat. Dar pentru mine nu reprezintă așa o mare problemă faptul că unii aleg să nu respecte acest principiu, cel mult poate să vă explice dvs. de ce unul dintre candidați a fost și este mai prezent în spațiul media, și de ce celălalt este mai puțin prezent.

Reporter: Să înțelegem că domnul profesor David și-a premeditat aparițiile în media, în scopul acestei candidaturi?

Prof.univ.dr. Ioan Chirilă: Ce aș vrea eu să se înțeleagă, că între mine și profesorul Daniel David nu există vreun conflict. Candidatura mea nu trebuie interpretată împotriva profesorului Daniel David, pe care-l apreciez, cu care am colaborat și cu care voi mai colabora. Candidatura mea este pentru folosul Universității. Un lider când decide să candideze pentru o anumită funcție nu o face neapărat ca să-i conteste pe contracandidați, sau pe cei de dinainte aflați în funcție, ci o face pentru că știe să-și asume o responsabilitate. Cine știe să-și asume responsabilitatea, adună toate elementele pozitive din trecutul apropiat și îndepărtat – adică asumă tradiția și încearcă, potrivit viziunii sale, să dezvolte caracterul excelenței ca un caracter constant și dinimac în instituția pe care dorește să o conducă.

Problemele care pe mine m-au determinat să accept să candidez țin pe de-o parte de latura mea administrativ-universitară, pe de cealaltă parte de latura gnoseologică. Având la bază formarea teologică, merg spre o zonă de Total Thinking, de cunoaștere completă, de cunoaștere integrală, datorită faptului că printre subiectele pe care le dezvolt în teologie am cuprins și antropologia. Ei, în antropoligie dacă vă uitați la ce s-a scris (mai ales în spațiul german), se vorbește despre acest concept de „antropologie integrală”. Eu merg mai departe și subliniez conceptul de „cunoaștere integrală”. Pentru că nu e suficientă doar cunoașterea epistemică, dacă vrem să avem o cunoaștere integrală am avea nevoie și de ceea ce frizează cu zona metafizicului, a religiosului. Și atunci, mergând pe aceste forme integrale, am ajuns la ideea de a ne întoarce, noi, ca universitate, la o unitate, o unitate a Universității pe care eu am trăit-o, pentru că sunt de vreo 30 de ani în UBB. Mi-am zis, da, simt nevoia să redevenim o unitate, să redevenim o forță a înțelepciunii, sau a intelectualității clujene, care conjugă toate elementele din structurile proprii cu elemente din structurile disciplinelor sau facultăților apropiate, pentru a exploata ceea ce este în legea învățământului: aspectul de interdisciplinaritate, aspectul de transversalitate. Sunt niște chestiuni care generează o cunoaștere mult mai comprehensivă, un proces de cunoaștere integrativ, adică îl integrează pe celălalt ca forță a dinamismului academic. Sunt niște chestiuni de gândire strategică…

Reporter: Și cum, concret, se poate aplica această „gândire strategică” în construcția instituțională a UBB?

Prof.univ.dr. Ioan Chirilă: De exemplu, există în cadrul UBB unele discipline care sunt împrumutate de la alte domenii, de pildă, avem Facultatea de Studii Economice, dar avem și Facultatea de Studii Europene sau pe cea de Studii Politice unde se dezvoltă discipline de factură economică, de politici economice, și atunci ce am zis? În virtutea legii ar putea exista o normă transversală, astfel ca specialistul numărul 1 din Facultatea de Studii Economice să predea în celelalte facultăți. În felul acesta creștem calitatea învățământului și scădem și costurile universității. Un lider are datoria să încerce această soluție să îmbunătățească actul educațional. Am mai venit cu următoarea idee, ca părțile din programa de educație și formare, numite seminarii și lucrări practice, să se desfășoare de către grupele de studenți în centrele de cercetare sau institutele de cercetare ale UBB, dar și în mediul economic sau de afaceri, sub formă de internship. De ce? Pentru că din punctul meu de vedere, dacă pe student îl familiarizezi cu zona aceasta de cercetare, va asuma într-un chip mult mai responsabil atât cunoștințele cât și deprinderile care, împreună, creează competențe. Și în maniera aceasta va crește inclusiv frecvența la cursuri.

Reporter: În unele facultăți ale UBB au mai fost implementate proiecte (cu fonduri europene), prin intermediul cărora studenții  au ajuns în mediul privat să facă practică…

Prof.univ.dr. Ioan Chirilă: Aici e problema. Eu ceea ce susțin este că de aici înainte, constant trebuie să evadăm din zona aceasta a bifării: „am făcut!”, „am făcut!”. Noi trebuie să intrăm într-o zonă a realismului acțional care să aibă o repercutare concretă. E nevoie, de pildă, să dezvoltăm în cadrul universității anumite microcentre de aplicație. În terminologie internațională folosim două concepte englezești care exprimă ideea aceasta: universitatea creează „start-up-uri”, dar trebuie să realizez și ceva din „spinoff”. Nu e suficient doar „start-up-ul”. Să știți că „spinoff-ul” e microcentrul acela care poate produce un prototip pe care, mai apoi, Universitatea îl poate vinde celor care-l pot multiplica în societate. Noi tot afirmăm și vorbim despre lucrurile acestea de foarte mult timp, dar în ce mă privește m-aș preocupa să se chiar întâmple.

Reporter: În cadrul căror facultăți?

Prof.univ.dr. Ioan Chirilă: Cel mai la îndemână exemplu: Facultatea de Matematică-Informatică, dar și cele de Fizică, de Chimie sau de Biologie (unde avem ceva pe genetică), apoi Facultatea de Mediu. Din 21 v-aș pute da multe exemple. De pildă, la Facultatea de Teologie avem secția de restaurare pentru opere de artă. Păi n-ar putea fi lansat un atelier care să fie un spinoff în ceea ce fac acolo studenții? Tot la Teologie am acum în derulate – că nu vorbim numai povești frumoase – un proiect pe transfer teologic tocmai pe zona de restaurări. În cadrul acestui proiect avem un parteneriat cu firme de restaurare cărora încercăm – printr-o colaborare interfacultăți, cu institute de cerecetare – să le oferim cele mai potrivite soluții de restaurare în domeniile lor de activitate. Deci, iată, soluții concrete.

Reporter: Nu oferă și Facultatea de Geografia soluții pentru primării care au în derulare proiecte de amenjarea teritoriului?

Prof.univ.dr. Ioan Chirilă: Oferă, dar nu neapărat sub auspiciile UBB-ului, ci prin intermediul unor „clustere”. Or, atenție! Pe mine mă interesează ca aceste microcentre de aplicație să fie nu numai la nivelul unor execelențe manifestate în structuri individualizante, ci excelențele să fie realizate la toate nivelele structurale ale universității. Vedeți, aceastea sunt câteva elemente care pe mine m-au îmboldit să candidez, pe lângă că am în spate vreo 20 ani de administrație, pentru că am fost director, am fost cancelar, decan, am fost două mandate președintele Senatului Universității. Am avut de asemenea 7 proiecte, granturi de cercetare pe care eu le-am condus în cadrul UBB, atât granturi CNFIS (finanțate de Minister), cât și granturi finanțate de UE. Toate au fost granturi interdisciplinare. Nu a fost vreo unul în care să fie implicate mai puțin de 4 facultăți. Când am dezvoltat unele centre în zona de cercetare teologică, le-am dezvoltat în aceeași paradigmă, cele care țin strict de teologie, paradigma interconfesională – dacă mergeți la centrul de studii biblice, sunt toate facultățile de teologie, inclusiv Institutul de Studii Iudaice, iar dacă mergeți în zona comunicării internaționale, o să găsiți că avem un centru de studii economice și dialog interreligios. Așadar, depășim sfera interconfesională și intrăm în paradigma dialogului interreligios, dacă mergeți în zona foarte actuală a bioetecii, o să găsiți un centru de bioetică la UBB unde, să știți, sunt vreo 12 facultăți din UBB plus colaborări cu UMF, și chiar cu USAMV, pentru că sunt foarte apropiate de încercarea noastră de a avea o dezbatere cât mai aplicată și cât mai obiectivă pe zonele tematice pe care dorim să le dezvoltăm.

Toate acestea pe mine m-au încredințat de faptul că aș avea abilitățile necesare ca să încerc și să asum această candidatură. Mi s-a părut că aș sti ce trebuie să fac. Orientarea și formația mea poate să fie, dacă vreți, pentru cei care achiesează la proiectul meu, un argument că ceea ce doresc să dezvolt este orientat în sensul creării unui climat de pace, colegialitate, de unitate, că ceea ce vreau să fac se bazează pe o anumită garanție care are și o consistență morală, din care ar trebui să rezulte etica și echitatea la nivelul UBB. Și am asumat și voi încerca să dezvolt ceea ce ziceau și rectorii din vechime, anume că în procesul acesta educațional și de formare al studenților suntem conștienti și de responsabilitatea noastră pentru formarea caracterelor. Pentru că, dacă vrem să vorbim despre restaurarea unei societăți, nu vom putea să o realizăm fără oameni de caracter. Și atunci, consider că în instituțiile de învățământ, îndeosebi în cele universitare, este nevoie neapărat de această componentă în actul educațional.

Reporter: De ce în ultimii ani Universitatea Babeș-Bolyai a cam stopat comunicarea cu presa?  Mă refer chiar și la clasicele conferințe de presă în care erau promovate activitățile din cadrul universității, care pur și simplu au dispărut

Prof.univ.dr. Ioan Chirilă: În ce mă privește, chiar nu m-am eschivat niciodată să particip la dezbaterile din spațiul public. Nu m-am dat înlături să ies în media, dar nici nu îmi place să fiu eu cel care să mă laud, să spun despre mine ce am făcut. Pe de altă parte, înțeleg aspectul pe care îl semnalați, așa că nu iau apărarea universității, tocmai pentru că este un lucru pe care chiar vrau să îl schimb. Vreau să instaurez cel puțin o comunicare lunară cu presa. Vreau ca mai ales cei din comunitatea de cercetare a UBB să iasă, la două săptămâni, la lună, cu o conferință în care să-și prezinte cele mai recente rezultate. Dacă ne lăudăm că sunt rezultate, păi atunci lumea să afle despre ele. Așa este firesc. Nu vă ascund că mai un of personal. Sunt oarecum nemulțumit (o nemulțumire care mă stimulează pozitiv, deci n-o spun ca pe o critică), dar sunt nemulțumit de maniera de brevetare a rezultatelor noastre din cercetare. Mai precis, nu avem în structura de finanțare posibilitatea alocării sumelor necesare brevetării. Și atunci m-am tot gândit și tot caut să creez o instituție intermediară care să poată aduna aceste fonduri. Și după aceea, din vânzarea soluțiilor brevetate să avem posibilitatea să completăm noi cele 2,3% procente din suma cu care ar trebui să contribuim la cea oferită de Minister, ca să ajungm la 6% din PIB-ul alocat Educației.

Am tot ridicat această problemă și înainte. Avem centru pentru cercetare științifcă și personalul este competent, însă de multe ori, ca să ajungi la rezultate palpabile îți mai lipsesc niște verigi, verigile acelea trebuie să fie din societate, din mediul de afaceri. Așa că am tot susținut ideea aceasta și o mențin, pentru că avem niște centre extraordinar de performante. Ceea ce se cercetează la biologie, pe genetică, ceea ce se cercetează la Institutul de Nanoparticule, la Mediu, pe dezastre… sunt lucruri extraordinare. Putem dezvolta în continuare fizica medicală, dar, vedeți, în acest caz la întâlnirea dintre UBB și UMF ar trebui să existe structuri curiculare comune mult mai accentuate. Deci, ar trebui să realizăm niște proiecte de întâlnire/interferare. Pe urmă, în dinamica universitară, mă gîndesc nu numai la comunicarea rezultatelor în cadrul unor conferințe de presă, ci inclusiv la creionarea unui proiect amplu pe urbe, pe cetate, pentru Cluj. Noi avem competențe în cadrul cărora avem și o parte aplicativă. Putem asuma niște proiecte pentru Primărie, de exemplu. Sunt lucruri care trebuie realizate într-o unitate, care transcend UBB-ul. Proiectele trebuie gândite din perspectiva acestei uniuni de universități clujene. Eu cred că am avea sorți de izbândă mai mari. Am o viziune mai amplă, mai punctuală decât a existat până în prezent…

Reporter: O viziune mai amplă decât a contracandidatului dvs?

Prof.univ.dr. Ioan Chirilă: V-am mai spus, îl apreciez mult pe domnul profesor David. E adevărat că orice formă de iubire are și un dram de gelozie, dar eu încerc ca acest dram să-mi lipsească. Ce pot să vă spun sigur este că eu nu voi fi rector doar pentru cei care votează „Ioan Chirilă”. Pentru că eu am forța necesară să trec de momentul alegerilor, iar dacă voi ieși rector voi lucra la fel de bine în cadrul UBB cu absolut toată lumea, fără să-mi întreb colegii cu cine au votat. Pe mine nu mă vor înfluența aceste momente în desfășurarea proiectelor pe care vreau să le promovez la nivelul universității. Strategiea mea, nu vizează doar 4 ani, cât e un mandat de rector. Stați de vorba cu un om care se raportează la o strategie pentru 2060, nu doar pentru 2024. Pentru că dacă vrem să realizăm ceva într-un sistem, sau în mediul de educație, nu putem gândi numai pentru 4 ani. E necesar să gândim coerent, trebuie să vedem și elementele ajutătoare, adică legile și metodologia care vin dinspre mediul politic/ministere.

Reporter: De ce ar fi potrivit, sau mai potrivit, un teolog în fruntea celei mai cunoscute universități clujene?

Prof.univ.dr. Ioan Chirilă: Am spus și mai repet, că actul educațional trebuie să aibă în compoziția sa și această grijă pentru formarea caracterelor, plus că educația mea este una de tip integral, de cunoaștere completă, nu se rezumă doar la teologie. Pe de altă parte, să știți că un teolog, ca să fie un adevărat teolog trebuie să fie și foarte practic. Teologia are și-o parte pragmatică importantă, deci nu numai una idealistă. Nu stăm numai să ne rugăm toată ziua. Noi trebuie și să știm cum să facem binele, ca să facem bine. Iar dacă vă uitați puțin în trecutul meu administrativ, chiar au rămas niște lucruri. Nu legende. Și vă dau ca exemplu doar cele două locații pe care le-a avut Facultatea de Teologie. Mergeți să vedeți vechea clădire a facultății de Teologie, cum a fost schimbată la față. Și sunteți acum și aici în noul sediu, care parcă a început la finele celui de-al doilea mandat al meu și iată că e finalizat și funcțional. Mai sunt unii care se împiedică în analiza lor, cum că UBB a investit pentru Teologie, și că de ce nu pentru altă facultate. Dar să știți că aceste imobile aparțin Arhiepiscopiei Vadului Feleacului și Clujului, și au fost date în administrarea UBB cu drept de folosință. Deci nu au fost construite cu fonduri ale UBB, pentru că nu poți investi ca universitate într-un imobil care nu îți aparține. Avem restricții la investiții în imobiliare, și se pot vedea regulile Ministerului pe zona aceasta.

Devenind președinte al Senatului UBB am învățat lucruri pe care nu am știut că le voi învăța vreodată, și am învățat și lucruri care nu știu dacă îmi vor fi cândva folositoare pentru mântuire, eu ca teolog. Însă ca să temperez această propoziție, vă voi spune că respecterea oricărei legi încadrează persoana într-un perimetru al ordinii și aceasta înseamnă că cel puțin pentru o clipă a ieșit din haosul cotidian. Deci pot avea și rol mântuitor. Obișnuiesc să nu intru atât de mult în zona polemicilor. În sensul acesta mi-am fixat niște principii pentru care unii mă mai critică, și îmi asum critica lor, ca de exemplu: să nu adun decât elementele de pozitivitate. Pe cele de negativitate nu le adun. Și atunci nu prea vorbesc negativ pentru că nu adun astfel de elemente negative. Dar eu când mi-am fixat acest principiu, am plecat de la o afirmație care e oarecum caracteristică zonei teologice, potivit învățăturii mele: „binele nu se săvârșește prin rău”. De aceea încerc să adun doar elemente de bine. A nu se interpreta că aș fi vreun inconștient. Chiar poat spune că am și eu analiză critică, doar analiza critică face parte din procesul de cunoaștere, așa că să mă explic: observ aceste elemente de negativitate, le percep foarte bine, dar știu că nu trebuie să le las să se prindă de mine. E ca și chestiunea aceea: „omul e mai deștept decât anumite cvadrupede”, sau „omul nu trebuie să treacă printre scai, ca să se prindă scaiul de el”. Dacă intrăm într-o polemică cu răul, ajungem să reacționăm în structurile răului. E farte contagios răul. E simplu să te facă să deprinzi aceleași tehnici, ca apoi din tehnici îți vin și rezultatele. Așadar, există câteva rațiuni logice, discursive, în alegere/selectarea acestor principii. Cum e și raționamentul că nu aș putea promite ceva ce nu am. Nu aș avea de ce să intru într-o zonă de troc. Eu pot doar să promit ceea ce știu că pot să dau și să fac.

CV prof.univ.dr. pr. Ioan Chirlă

Competenţe: studiul vechiului testament, limba ebraică clasică, arheologie biblică, qumranologie, dialog intercultural și interreligios, bioetică.

Date biografice • Data și locul nașterii: 7 februarie 1962, comuna Chiuiești, județul Cluj

Formarea și experiența profesională

• Absolvent al Liceului „Andrei Mureșanu” din Dej, promoția 1980.

• Absolvent al Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, promoția 1983.

• Între anii 1984-1988, a frecventat cursurile Institutului Teologic de grad universitar din Sibiu. Licențiat în teologie cu lucrarea Fiinţa harului – din punct de vedere interconfesional, alcătuită sub îndrumarea pr. prof. univ. dr. Ioan Ică.

• Între anii 1991-1996 a frecventat cursurile Școlii doctorale a Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, sub îndrumarea prof. univ. dr. Ladislau Gyemant, cu teza Relaţii cultural-bisericeşti româno-ebraice în Transilvania în secolele XVIII-XIX (teză în curs de finalizare pentru susținere).

• Între anii 1992-1993, a urmat un curs de specializare în limba ebraică la Universitatea din Budapesta, în cadrul Institutului de Asirologie și Babilonistică, sub îndrumarea prof. univ. dr. Komoroczi Geza.

• Între anii 1992-1998, a frecventat cursurile Școlii doctorale de Teologie a Facultății de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu.

• Între anii 1994-1995, a fost bursier al Universității din Tel Aviv, studiind la Institutul GorenGoldstein, la École biblique  et archéologique française de Jérusalem, la Studium Biblicum Franciscanum și în cadrul Arhivelor Sionismului.

• În anul 1999 a devenit doctor în teologie (specializarea Studiul Vechiului Testament și Limba ebraică) al Facultății de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu, cu teza intitulată: Cartea Profetului Osea – introducere, traducere, comentariu și teologia cărții”, coordonată de pr. Prof. univ. dr. Dumitru Abrudan.

• Între anii 1996-2001, a efectuat stagii de documentare în Israel și Grecia.

• Între anii 1999-2006, a efectuat misiuni didactice în Grecia (Aristoteleo Panepistimo din Tesalonic și Universitatea din Atena) și în Franța (Institutul Catolic din Paris).

• Asistent (1992-1995), lector (1995-2000), conferențiar (2000-2004), profesor (din 2004), conducător de doctorat (din 2007) la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității BabeșBolyai din Cluj-Napoca.

• Director al Seminarului Teologic Liceal Ortodox Român din Cluj-Napoca (1995-1998), cancelar (1997-2004) și decan (2004-2012) al Facultății de Teologie Ortodoxă, președinte al Senatului Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (din 2012 până în prezent).

Nici un comentariu

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.