Raport DSP Cluj: populația Clujului e îmbătrânită și vulnerabilă, chiar dacă reședința județului e plină de studenți / Clujul are ”o populație destul de îmbătrânită mai ales în mediul rural, cu predispoziții la polipatologii cronice și care necesită pe lângă asistență medicală și asistență socială”
Sănătate by Mihai Prodan - mai 18, 2026 0 7
Județul Cluj numără 745.318 de locuitori, potrivit statisticilor oficiale din iulie 2025, din care 63% trăiesc în mediul urban și 37% în mediul rural. Raportul Direcției de Sănătate Publică din Cluj arată că populația județului e îmbătrânită, cu ‘polipatologie cu alură de cronicitate și asistență socială’.
Piramida vârstelor populației evidențiază o structură demografică îmbătrânită, cu implicații asupra morbidității, a cererii de servicii medicale și a nevoilor de asistență socială, în special în comunitățile rurale unde tinerii au migrat masiv spre orașe. ”Din piramida vârstelor populației reiese că Județul Cluj are o populație îmbătrânită ridică atât probleme importante de morbiditate și asistentă medicală, fiind de cele mai multe ori purtătoarea unei polipatologii cu alură de cronicitate, cât și de asistentă socială”, arată raportul Direcției de Sănătate Publică din Cluj pentru anul trecut publicat în urmă cu câteva zile și consultat de actualdecluj.ro.
Iată cum se prezintă această piramidă în 2025, la data celor mai recente raportări:
În acest context atrage atenția și faptul că jumătate dintre sarcini sunt întrerupte: în Cluj au fost înregistrate anul trecut peste 2.600 de sarcini, dar 1.300 – adică jumătate – au fost întrerupte. Este, arată raportul, o ”rată semnificativă”: 2.621 sarcini, 1.320 întreruperi.
Profilul epidemiologic al județului este dominat de bolile cronice, în frunte cu hipertensiunea și bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, patologia oncologică și bolile psihice. Bolile transmisibile se mențin la un nivel moderat, cu rujeola și hepatita virală de tip A reprezentând problemele de actualitate, iar sănătatea pediatrică este în general bună, fără cazuri de poliomielita, difterie sau tetanos neonatal.
Cu toate acestea, aflăm din raportul Direcției de Sănătate Publică din Cluj pentru anul trecut, diferențele urban-rural persistă și sunt semnificative la aproape toate categoriile de boli cronice. Mediul urban concentrează 78% din cazurile de diabet, 75% din cazurile de boli psihice și 72% din cazurile noi de cancer, în timp ce mediul rural înregistrează o incidență proporțional mai ridicată a bolilor infecțioase. Aceste diferențe reflectă nu doar structura populației și stilurile de viață diferite, ci și inegalitățile de acces la servicii medicale preventive și curative. DSP Cluj subliniază că abordarea acestor disparități necesită politici de sănătate publică dedicate, cu investiții specifice în infrastructura medicală rurală, creșterea numărului de medici de familie dispuși să practice în zone rurale și dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară – actualdecluj.ro a arătat că două comune din Cluj au rămas fără medici și alte unități administrativ-teritoriale ar putea ajunge în viitor în aceeași situație. Fără intervenții structurale, îmbătrânirea populației rurale combinată cu accesul limitat la servicii medicale va genera o criză de îngrijire a sănătății cu efecte tot mai vizibile în anii următori. ”Așa cum reiese din analiza principalilor indicatori ai stării de sănătate, tumorile, bolile cardiovasculare și bolile respiratorii reprezintă ponderea cea mai mare atât în ceea ce privește morbiditatea, cât și mortalitatea în rândul populației din județ, o populație destul de îmbătrânită mai ales în mediul rural, cu predispoziții la polipatologii cronice și care necesită pe lângă asistență medicală și asistență socială”, arată raportul.
Să amintim în acest context că, tipic pentru această tendință de îmbătrânire a populației Clujului, o fostă viitoare școală din Cluj-Napoca a fost transformată în cămin de bătrâni în subordinea Primăriei orașului, pe Calea Baciului.
Datele arată că orașul Cluj-Napoca se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populației. Conform datelor Institutului Național de Statistică, la 1 iulie 2024, un număr de 64.433 persoane cu domiciliul în Cluj-Napoca aveau vârsta de cel puțin 65 ani împliniţi, în creştere cu 237,48% față de anul 1992, când erau doar 27.132 persoane vârstnice în Cluj-Napoca. O dată cu înaintarea în vârstă, mai ales pentru persoanele cu vârsta de cel puțin 75 ani împliniţi – 24.424 persoane în Cluj-Napoca -, vulnerabilitățile multiple cresc şi este nevoie de servicii de îngrijire pe termen lung, furnizate în centre rezidențiale. Potrivit datelor INS, o pondere 45,45% din populația vârstnică a județului Cluj are domiciliul în Cluj-Napoca – 64.433 persoane cu vârsta de cel puțin 65 ani față de numărul total de 141.755 persoane vârstnice din județul Cluj. Sunt datele din urmă cu câteva luni.
În Cluj funcționează un număr de 50 cămine pentru persoane vârstnice, cu o capacitate de 2.108 locuri, dintre care în Cluj-Napoca funcționau anul trecut 13 cămine, cu o capacitate de sub cinci sute de locuri.
