Peste 30 de propuneri pentru reducerea zgomotului din Cluj, transmise Primăriei. Se cere o dezbatere publică și măsuri pentru trafic, aeroport și festivaluri
ActualitateAdministrațieTop News by Simona Mureșean - oct. 19, 2026 0 14
Consiliera locală USR Alexandra Oană anunță că a transmis Primăriei Cluj-Napoca o listă de 31 de propuneri pentru îmbunătățirea planului de acțiune pentru reducerea zgomotului din oraș. Printre solicitări se numără organizarea unei dezbateri publice cu instituțiile responsabile, monitorizarea zgomotului produs de avioane, reguli mai stricte pentru festivaluri și măsuri concrete pe străzile unde sunt înregistrate depășiri ale nivelurilor de zgomot.
Potrivit Alexandrei Oană, propunerile au fost transmise administrației locale vineri (16 octombrie) și includ inclusiv sugestii primite de la clujeni. Consiliera solicită organizarea unei dezbateri publice la care să participe atât autorii planului, cât și reprezentanți ai Aeroportului Internațional Cluj, CFR, Companiei de Transport Public, Poliției, Direcției de Sănătate Publică și Agenției pentru Protecția Mediului.
În ceea ce privește traficul aerian, Alexandra Oană propune un capitol dedicat aeroportului în planul municipalității, instalarea unor stații de monitorizare a zgomotului sub culoarul de zbor și publicarea datelor în timp real. De asemenea, solicită un program de finanțare a ferestrelor fonoizolante pentru locuințele cele mai afectate, din fonduri asigurate de aeroport, după un model aplicat la Viena.
Pentru festivaluri și evenimente în aer liber, consiliera propune un regulament local care să stabilească ore-limită pentru funcționarea scenelor exterioare, limite de decibeli și obligativitatea unui plan acustic înainte de autorizare. Printre măsurile solicitate se numără și protecția specială pentru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii, precum și sancțiuni aplicate de Primărie în cazul depășirii limitelor admise.
Măsuri propuse pe arterele cu trafic intens
Pentru străzile și bulevardele unde sunt înregistrate depășiri ale nivelurilor de zgomot, Alexandra Oană cere întocmirea unor fișe de intervenție care să precizeze măsurile necesare, instituțiile responsabile și termenele de implementare.
Printre arterele menționate se numără Calea Moților, Calea Mănăștur, bulevardul 21 Decembrie 1989, strada Horea, strada Donath și strada Memorandumului.
În cazul zgomotului nocturn, propunerea este ca evaluările să se bazeze pe date reale de trafic, nu pe estimări, iar planul să prevadă măsuri concrete pentru intervalul 23:00–07:00.
Lista include și controale lunare efectuate de Poliție și Registrul Auto Român pentru identificarea mașinilor și motocicletelor cu sisteme de evacuare modificate. Sunt propuse inclusiv radare sonore pe Calea Florești, în Piața 1 Mai, pe strada Horea, pe Calea Dorobanților și în alte zone afectate.
Revizii pentru tramvaie și intervenții la calea ferată
O altă categorie de propuneri vizează zgomotul produs de transportul public și de trenuri.
În cazul tramvaielor Astra, Alexandra Oană solicită verificarea și revizia boghiurilor, roților și rulmenților, precum și publicarea măsurătorilor de zgomot efectuate înainte și după intervenții.
Pentru calea ferată, aceasta propune un plan de lucrări al CFR pentru tronsonul urban, care să includă șlefuirea șinelor, intervenții la joante, reducerea vitezei trenurilor pe timp de noapte și instalarea unor panouri fonoabsorbante. De asemenea, cere introducerea unor condiții acustice obligatorii pentru proiectele de regenerare a zonei Gării.
Școli și spitale, cu ferestre fonoizolante
Pentru clădirile de învățământ și unitățile medicale în care sunt înregistrate depășiri ale nivelurilor de zgomot, propunerea este implementarea unui program pe trei ani pentru instalarea ferestrelor fonoizolante.
Măsurile ar urma să includă și sisteme de ventilație care să permită aerisirea încăperilor cu ferestrele închise.
În ceea ce privește zgomotul nocturn din centrul orașului și de pe strada Piezișă, Alexandra Oană propune desemnarea unui mediator de noapte, după modelul unui „primar de noapte”, precum și crearea unui canal dedicat sesizărilor, cu un timp de răspuns public.
Se cere o analiză a planului din 2016
Printre solicitări se numără și o analiză publică a motivelor pentru care planul de reducere a zgomotului din 2016 ar fi fost implementat în proporție de numai 40%, potrivit datelor invocate de consiliera locală. Aceasta cere și desemnarea unor responsabili nominali pentru punerea în aplicare a noului plan. Alexandra Oană solicită Primăriei să comunice pentru fiecare propunere dacă o acceptă, o respinge sau o amână și să explice motivele deciziei.
Consiliera anunță că va reveni cu informații despre răspunsurile administrației locale și despre evoluția subiectului în Consiliul Local, susținând că planul de reducere a zgomotului trebuie să genereze schimbări concrete în viața de zi cu zi a clujenilor.
Planul Primăriei Cluj-Napoca pentru reducerea zgomotului a fost pus în consultare publică până în 16 octombrie 2026. Înainte de transmiterea celor 31 de propuneri, consiliera locală USR Alexandra Oană a semnalat public ce consideră că lipsește din document, reclamând absența unor măsuri concrete pentru zgomotul produs de avioane, traficul nocturn și viața de noapte. Ea le-a cerut clujenilor să transmită observații și soluții concrete, pentru a completa planul cu problemele resimțite de locuitori. Separat, activistul civic Adrian Dohotaru a formulat șapte propuneri, între care extinderea limitei de 30 km/h pe majoritatea străzilor, reducerea zgomotului produs de tramvaie și discuții cu autoritățile responsabile de traseele de decolare și aterizare ale avioanelor
vezi și:
