AcasăActualitatePensionarii au azi acces gratuit la grădina botanică ”Alexandru ...
Pensionarii au azi acces gratuit la grădina botanică ”Alexandru Borza” din Cluj, de Ziua Porților Deschise, se fac tururi ghidate, se schimbă programul
Pensionarii au azi acces gratuit la grădina botanică ”Alexandru Borza” din Cluj, de Ziua Porților Deschise.
Azi pensionarii au acces liber pe baza unui act doveditor, dar vizitatorii pot lua parte și la tururile ghidate ”Cultura se împletește cu Natura”, unde sunt prezentate artefacte istorice și colecții de plante de toamnă. Tururile încep la orele 10, 12 și 14 de la intrarea principală. ”Chiar dacă zilele se scurtează, Grădina Botanică rămâne la fel de spectaculoasă, în special datorită colecției de dalii aflate în plină înflorire”, transmit reprezentanții grădinii botanice.
De altfel de azi grădina botanică din Cluj are program de vizitare de iarnă, e deschisă între orele 9 și 19, cu bilete achiziționate până cu o oră înainte de închidere. Serele sunt deschise între orele 9 și 17, cu ultimele bilete pentru sere până la 16.15, accesul ultimilor vizitatori la 16.45.
Grădina botanică din Cluj a fost vizitată anul trecut de aproape un sfert de milion de vizitatori.
Grădina botanică din Cluj, ”Alexandru Borza”, administrată de cea mai mare universitate din țară după numărul de studenți, ”Babeș-Bolyai”, a fost vizitată anul trecut de aproape 250.000 de vizitatori, conform unui comunicat de presă al universității. ”Anul trecut ne-a reconfirmat atractivitatea pentru publicul general, lucru evidențiat de numărul impresionant de vizitatori”, spune directorul Mihai Pușcaș. ”Cea mai intensă perioadă a fost primăvara, când luna aprilie a stabilit un record istoric de vizitatori: peste 53.000 de persoane ne-au trecut pragul. În acea lună, am avut zile în care am întâmpinat peste 5.000 de vizitatori. Această creștere s-a datorat, în mare parte, spectacolului oferit de colecțiile noastre de flori bulboase de primăvară, precum lalelele, zambilele, brândușele și narcisele”.
Spre comparație, în 2023 grădina a fost vizitată de 262.100 de persoane, iar în 2022 – de 232.500; în 2021 a fost vizitată de 171.000 persoane.
Înfiinţată în anul 1920 şi deschisă oficial pentru public în anul 1925, Grădina Botanică ”Alexandru Borza” se întinde pe o suprafaţă de 14 hectare, unde sunt cultivate aproximativ zece mii de categorii specifice, grupate, pentru o mai bună administrare, în mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic, complexul de sere şi sectorul destinat persoanelor cu deficienţe de vedere – creat relativ recent pentru a veni în întâmpinarea necesităţilor exprimate în repetate rânduri de către comunitate.
Sectorul Ornamental este menit să ofere vizitatorului o paletă largă de specii şi varietăţi horticole decorative a căror formă şi culoare se schimbă după sezon. Menţionăm aici rosariumul ce conţine aproximativ 250 de soiuri de trandafiri şi colecţiile de: lalele, narcise, zambile, dalii, cane, gladiole şi crini ce se schimbă în funcţie de sezon.
Sectorul Fitogeografic cuprinde mai multe obiective cu tematici menite să grupeze plante din diferite regiuni geografice. Orientul este reprezentat de Grădina Japoneză aranjată în stilul tradiţional “gyo-no-niwa”. Flora din diferite regiuni geografice ale ţării noastre este, de asemenea, foarte bine reprezentată pentru: câmpia şi podişul transilvan, vegetaţia Munţilor Carpaţi şi litoralul Mării Negre. O atracţie deosebită este şi Grădina Romană, cunoscută şi sub denumirea de grădina lui Pliniu, dominată de statuia zeiţei Ceres şi încadrată de două sicrie veritabile descoperite în vechiul oraş roman Napoca.
Sectorul Sistematic grupează plantele în funcţie de familia din care fac parte şi amplasamentul lor pe scara evoluţiei filogenetice, iar Sectorul Economic grupează plantele după modul lor de utilizare în plante: alimentare, tehnice, furajere, melifere şi tinctoriale. Complexul de sere cuprinde şase compartimente: sera acvariu, palmariul, sera cu plante mediteraneene şi australiene, sera cu plante suculente, sera cu bromeliaceae şi sera cu orhidee şi ferigi.
Institutul Botanic adăposteşte, la parter, Muzeul Botanic, cu o colecţie de aproximativ 7.000 de exponate, grupate, în prima parte sub forma unor colecţii cu importanţă ştiinţifică sau economică, iar în partea a doua, filogenetic, în ordinea evolutivă, de la plantele cu organizare simplă (alge, muşchi, licheni, ciuperci), spre cele cu organizare complexă (gimnosperme şi angiosperme).
La etajul clădirii, funcţionează Herbarul Grădinii Botanice, cel mai mare şi mai important din ţară, atribute conferite de cele 750.000 de coli de plante presate, de existenţa unor coli numite holotipuri, care certifică pentru prima dată identitatea unei anumite specii, precum şi de prezenţa herbarelor proprii ale unor personalităţi ale botanicii precum: Baumgarten, Porcius, Borza. Herbarul a stat la baza elaborării monumentalei lucrări în 13 volume – Flora României, în care sunt descrise caracterele botanice ale tuturor speciilor de plante care cresc în ţară. Un herbar funcționează ca un vast catalog de plante, fiecare dintre exemplarele depozitate oferind informații unice – unde a fost găsit, variabilitatea morfologică a plantei, ce habitate preferă, fenologie – când înfloresc sau produc semințe – șialtele. Datorită noilor tehnici de analiză a moleculelor de ADN, herbarele se constituie în adevărate bănci de gene care documentează diversitatea lumii plantelor și la nivel molecular. ADN-ul, care rămâne intact pentru mulți ani, poate fi acum extras de la specimene din herbar, furnizând astfel informații privind relațiile și procesele evolutive ale plantelor.
Prima grădină botanică a Clujului este cea care funcționa deja la începutul secolului al-XIX-lea pe lângă Colegiul Reformat (între actualele străzi Mihail Kogălniceanu și Avram Iancu). Aceasta deținea colecții de plante în aer liber și sere, fiind organizată și susținută financiar de botanistul amator Wolfgang Cserey, care lansează și ideea înființării unei grădini botanice naționale la Cluj.
Dar prima grădină botanică academică a orașului, precursoarea celei actuale, este legată de fondarea Societății Muzeului Ardelean (1859) și înființarea Universității Franz Josef din Cluj (1872). Ea este organizată de către profesorul August Kanitz pe terenul donat de contele Mikó (zona parcului de pe strada Clinicilor 5-7). După anul 1900, profesorul Aladár Richter reușește să achiziționeze, în vederea amenajării unei noi grădini botanice, terenul de 9 ha cu grădini și livadă din partea de sud a orașului (actuala localizare a grădinii). Dezvoltarea grădinii botanice pe acest nou amplasament a fost însă mult afectată de începerea Primului Război Mondial.
Institutul Botanic în anul 1936
Odată cu înființarea Universității Daciei Superioare, începând cu anul 1919, profesorul Alexandru Borza primește misiunea de a definitiva organizarea acestei noi grădini botanice, aflate în subordinea universității (azi Universitatea Babeș-Bolyai). Mărește suprafața la 14 ha și apelează la cele mai noi concepte științifice când trasează planurile acesteia. Astfel, principiile filogeniei plantelor și fitogeografiei se vor împleti armonios cu principiile ecologiei, cu rafinamentul artistic și cu cerințele instruirii publicului.
Nicolae Iorga, alături de Alexandru Borza, la recepția celei de-a VI-a Excursie Fitogeografică (iulie 1931)
Această nouă grădină se deschide oficial pentru vizitatori în data de 25 iunie 1925, moment în care majoritatea dotărilor actuale erau prezente. Ulterior evenimentului, între anii 1930-1935 se mai adaugă clădirea Institutului Botanic (inaugurată oficial în anul 1937 în prezența Majestății Sale, regele Carol al II-lea), ce adăpostește în prezent Muzeul Botanic și cel mai mare herbar al României.
Inaugurarea Institutului Botanic în anul 1937 în prezența Majestății Sale, regele Carol al II-lea
Perioada anilor 1940-1945 este cunoscută ca perioada refugiului la Timişoara, conducerea grădinii fiind preluată de autoritățile nou instalate ca urmare a Dictatului de la Viena.
După cel de-Al Doilea Război Mondial a fost realizat complexul serelor mari (1957-1960), s-au reconstruit alei, existând o constantă preocupare pentru menținerea, îmbunătățirea și modernizarea vechilor dotări, adăugarea altora noi, toate fiind menite să asigure funcționarea în bune condiții a acestei instituții de cercetare și conservare a plantelor, de învățământ și educație.
Astfel, Grădina Botanică A. Borza ajunge să-și păstreze și îmbunătățească prestigiul național și internațional în mediul academic, rămânând în același timp una dintre cele mai iubite și vizitate instituții de acest fel din România. Dovada o constituie cei peste 200.000 vizitatori care îi trec anual pragul, pentru a admira una dintre cele mai bogate colecții de plante expusă publicului larg din această parte a Europei.
