O zonă din Cluj, ultima din țară care a păstrat „ciupagul” din ia femeilor
Cultură by Actual de Cluj - iun. 24, 2018 0 1494
„Ciupagul se coase pe pânza formată din cei doi lați cusuți la mijloc („pe dos”), destinați pieptului. Din bucata care inițial este un dreptungiu, se formează prin încrețire un trapez cu baza mai mică deasupra. Încrețirea se face cu mai multe fire de „spemă” (ață de fuior pregăittă în mod special), care sunt trecute de la un capăt la celălalt al pânzei. Ciupagul se „înduluie” (începe) astfel: se trece cu firul de ață peste trei fire ale pânzei ridicându-se al patrulea și tot așa mai departe până s-a trecut prin cei doi lați ai pânzei. Alte fire de ață urmează una după alta la o distanță de 8 mm, până când se încrețește suprafața necesară (circa 17 cm), respectând exact acest calcul de 3 și 1, astfel că la fiecare rând să se ridice aceleași fire” (Lucia Apolzan, „Portul și industria casnică textilă în Munții Apuseni”, București, 1944)
De ziua mondială a iei, aflați că una din regiunile Clujului e ultima din țară în care s-a păstrat, până în urmă cu o jumătate de secol, un specific al cămășii tradiționale femeiești, numit „ciupag”. E vorba de depresiunea Călățele, mai exact zona Mărgăului, de unde Muzeul Etnografic al Transilvanie din Cluj a reușit să obțină nu mai puțin de 300 de astfel de cămăși.
Directorul adjunct al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj Tekla Tötszegi spune cum a rămas această ultimă zonă din țară ultima în care să mai fie confecționat și purtat acest „ciupag”:
Ea se referă la colecţia învățătoarei din Mărgău Maria Panea, care a adunat peste 2.000 de obiecte de gospodărie din zonă, inclusiv haine, pe care le-a donat ]n 1975 Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj.
