O universitate din Cluj primește 1,5 milioane de euro ca să cerceteze cum ne influențează mintea subconștientă
Educaţie by Actual de Cluj - sept. 03, 2026 0 16
O universitate din Cluj va primi aproape 1,5 milioane de euro ca să studieze, timp de cinci ani, cum funcționează mintea umană la nivel subconștient și cum ajungem să conștientizăm lucruri pe care le-am învățat fără să ne dăm seama.
Banii vin dintr-un grant al Consiliului European pentru Cercetare (ERC), obținut de universitatea ”Babeș-Bolyai”, și reprezintă o premieră: este primul grant ERC din istoria psihologiei românești, de la înființarea consiliului, în 2007. Suma exactă, 1.489.715 euro, a fost acordată integral, iar proiectul a primit calificativul maxim din partea comisiei europene de evaluare, în cadrul competiției ERC Starting Grant – una dintre cele mai greu de accesat finanțări de cercetare din Europa.
Proiectul, numit GENESIS, este coordonat de lectorul Răzvan Jurchiș, de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației a UBB. Practic, cercetătorul vrea să afle cum ajunge ceea ce învățăm fără să conștientizăm să se transforme în experiență conștientă – adică de ce, de multe ori, facem sau știm lucruri fără să putem explica de ce sau cum le-am învățat.
Jurchiș dă exemple simple: vorbitorii unei limbi folosesc reguli gramaticale complexe pe care nu le pot explica în cuvinte, iar sportivii execută mișcări precise pe care nu le pot descrie pas cu pas. Ipoteza lui este că mintea „comprimă” structuri inconștiente complexe în reprezentări conștiente mai simple – dar procesul nu dă mereu acces real la ce ne ghidează, de fapt, comportamentul. Cu alte cuvinte, explicațiile pe care ni le dăm nouă înșine pentru propriile acțiuni ar putea fi, de multe ori, greșite. ”În viața de zi cu zi, oamenii folosesc permanent informații pe care nu le pot explica în mod conștient. Spre exemplu, vorbitorii unei limbi utilizează reguli gramaticale pe care nu le pot explica, iar sportivii execută secvențe de mișcări precise pe care nu le pot descrie. În același timp, mintea umană generează mereu reprezentări conștiente despre propriul comportament și învață, așadar, mult mai mult decât putem spune că știm. Tocmai de aceea, ceea ce credem că știm despre motivele propriilor acțiuni ar putea să nu reflecte întotdeauna cu fidelitate procesele care ne-au ghidat, în realitate, comportamentul”, spune el.
