O clujeancă a fost la un pas să piardă 60.000 de lei după ce a fost sunată de un fals „angajat BNR” și un „polițist”
Actualitate by Dan Andrei - sept. 02, 2026 0 22
O femeie din Cluj a fost la un pas să piardă 60.000 de lei după ce a fost atrasă într-un scenariu de înșelăciune în care escrocii s-au dat drept angajați ai Băncii Naționale a României și polițiști. Femeia a retras efectiv întreaga sumă de la bancă, însă a scăpat de pagubă doar pentru că ATM-ul de criptomonede la care urma să depună banii nu a funcționat.
Potrivit Poliției Cluj, femeia a fost contactată telefonic de un bărbat care s-a prezentat drept angajat al BNR. Acesta i-ar fi spus că, în numele ei, fusese inițiată o plată și că se afla în procesare. Pentru a „opri” un presupus credit de nevoi personale în valoare de 60.000 de lei, femeia a fost instruită să primească banii în contul personal, să îi retragă și apoi să îi depună la o altă bancă.
Pentru ca povestea să pară cât mai credibilă, falsul reprezentant BNR i-a spus că banii vor fi transferați în trei tranșe și că, la intervale de câteva minute, femeia trebuia să verifice și să confirme primirea acestora.
Clujeanca a ajuns la o sucursală bancară, de unde a retras mai întâi 9.000 de lei de la bancomat, iar ulterior alți 51.000 de lei de la ghișeu. În total, 60.000 de lei. Banii au fost puși în plicuri, iar următoarea indicație primită de femeie a fost să îi depună la un ATM de criptomonede, pentru a fi transformați în Bitcoin. Escrocheria s-a oprit pentru că ATM-ul de Bitcoin nu a funcționat
Din fericire pentru victimă, aparatul nu a funcționat. În acel moment, cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, femeia și-a dat seama că întreaga poveste era, de fapt, o înșelăciune.
Escrocii au încercat să o țină sub presiune și să o împiedice să discute cu alte persoane. Femeii i s-ar fi spus că discuția telefonică este ”ascultată de poliție” și că nu are voie să spună nimănui ce se întâmplă. Mai mult, pentru a o intimida, falsul reprezentant al autorităților ar fi amenințat-o cu o amendă de 30.000 de lei, invocând articole de lege și prezentându-i documente cu nume și semnături. Metoda folosită de escroci se bazează tocmai pe inducerea unei stări de panică și pe folosirea unor identități și instituții oficiale pentru a câștiga încrederea victimei. BNR a avertizat, la rândul său, asupra tentativelor de fraudă în care sunt folosite numele și identitatea instituției, subliniind că banca centrală nu este bancă comercială și nu efectuează astfel de operațiuni.
În cazul unor astfel de apeluri, polițiștii recomandă să nu fie furnizate date personale, date bancare sau coduri de autorizare și să nu fie retrase ori transferate sume de bani la indicațiile unor persoane necunoscute. Înșelăciunea a căpătat proporții în ultimii ani, fără ca autorii să fie prinși: soluția autorităților e să educe potențialele victime în loc să prindă făptașii. Un caz celebru e al unei actrițe din Cluj care a fost înșelată să obțină un credit pe numele său; făptașii nu sunt identificați nici după un an (aici detalii).
