Închide

O casă ridicată de doi tineri în zona Dâmbul Rotund dată ca exemplu de soluție ieftină de locuire în Cluj, criticată de proiectanți. Primăria: „e un exemplu de eludare a legii”

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - mart. 21, 2021 1 2815

O casă de 49 de mp, edificată în 6 luni cu o investiție de 23.000 de euro și prezentată public ca un exemplu de succes pentru locuirea în Cluj-Napoca într-o locuință de tip „casă pe roți” sau „tiny house” a fost criticată de proiectanți pe grupurile de specilitate. În plus, reprezentanții Primăriei spun că e un exemplu clasic prin care se dorește să se fenteze legea, mai ale că, în legislație, aceasta nu apare pe lista excepțiilor pentru care nu e nevoie de autorizație de construire și nici nu poate fi asimilată, legal, cu o rulotă.

Doi fotografi și-au făcut un Vlog pe care și-au pezentat casa pe care și-au construit-o în 6 luni în Cluj-Napoca, în zona Iris-Dâmbul Rotund, pe un teren de 1300 mp, cumpărat în 2017. Cu un buget de 27.000 euro, în iunie 2020, Deni și Alin au început să lucreze la casă iar în decembrie 2020, erau deja mutați, cu mobila aproape gata și 23.000 euro cheltuiți în total. Casa are 49 de mp și au numit-o casă pe roți sau tiny house (o modalitate de locuire ieftină acceptat în SUA sau Canada unde casele mici înseamnă locuințe de obicei pe roți de 37 de mp, respectiv 50 mp).

(casa mică din Dâmbul Rotund Cluj)

Casa prezentată de cei doi și promovată public ca o modalitatea ieftină de locuire în Cluj-Napoca (orașul din România cu cea mai scumpă piață imobiliară) a fost criticată de proiectanți arhitecți din întreaga Românie. Unii au propus, în spirit de glumă, ca Duhul Pădurii să fie premiat la următoarea Bienală de Arhitectură pentru locuința din Cluj.

Pe grupul de facebook dedicat arhitecților s-a adus în discuție faptul că legislația nu reglementează casa pe roți în România. „Sincer, singurul lucru pe care poți să îl spui este: e ilegal, nu o vei putea branșa cinstit, nu o vei putea vinde sau intabula ca locuință. Sigur că nimeni nu te opreste sa locuiești într-o rulotă, dar asta este, o rulotă. Nu există în lege „casă pe roți”. Nu există nici un tip de locuință în România care nu se autorizează – fie care are fundație sau nu, roți sau nu, e denumită „provizorie” sau nu, e din containere sau altă legendă urbană. Sincer nu înțeleg nici extazul pentru suma de 23.000 de euro. Oamenii spun că manopera i-a costat 1500 de euro, că au muncit ei și au avut ajutoare (nu știu de ce timpul propriu nu e monetizat), deci au dat 440 e/mp doar pe materiale – care, sincer, pentru o casa parter fără fundații, nu e nimic spectaculos de ieftin. Dacă puneau și o manoperă plătită, ajungeau la 550 e/mp. Dacă faceau și fundații, probabil la 650 e/mp – deci costuri normale”, a spus o arhitectă din Iași. O alta din Cluj a arătat că mai sunt în oraș câteva „rulote” instalate care au devenit într-o lună case, după ce și-au făcut o mică terasă adiacentă din lemn, apoi au acoperit rulota+terasa, apoi au făcut o structură perimetrală pe care au închis-o, au izolat-o și au finisat-o. „Și gata casa, pun pariu că fără autorizație”, a adăugat ea.

Neexistând noțiune de casă pe roți, atunci casa ar trebui legal asimilată cu platformele, rulotele, remorcile, însă și în acest caz pentru ele trebuie să existe certificate de înmatriculare a vehicului și să fie omologate, au mai spus alți arhitecții. Unii au arătat că, fiind pe o proprietate privată, proprietarul se poate sustrage tragerii la răspundere, având în vedere că „locuibilul cutiei trebuie demonstrat” iar „câtă vreme dorm la mine pe proprietate pot dormi și într-un butoi răsturnat”.
„N-am nimic cu arhitectura, din punctul meu de vedere arată ca un container cu o budă lipită, dar, vorba aia, gustul omului. Nu există „casa pe roti” sau „tiny house” în legislația din România. O casă e o casa și trebuie să respecte aceleași reguli la 50 mp ca la 400 mp – respectiv să aibă autorizație și în general să nu aibă dormitoare de 5.8 mp, fie ele și de copil. Avizul de amplasament nu se dă pentru locuințe, ci pentru chioșcuri de ziare și flori în suprafață de max 12 mp amplasate pe domeniul public. (art.7 alin 7 din L50). Sigur că poți să spui senin că respectiva construcție e rulotă – deși aș vrea să văd mașina la care o montezi și cam cât rezistă la transport. Treaba cu „plătim 70 de lei pe utilități” e gluma cea mai bună. Care utilități? Nu poți branșa o rulotă, asa că apa e de la fântână – care sper ca e de mare adâncime, având în vedere poluarea obișnuită a pânzei de apă freatice din România. Nu știu cât costă fântânile la Cluj, la Iași sunt în jur de 100 euro/ml. O fântână cât de cât sigură pentru apă potabilă ar trebui să fie pe la 30 m adâncime, deci 3000 de euro. Dar poate au nimerit ei terenul cel mai virgin și și-au făcut și fosa proprie cea mai etanșă. Dar nu menționează cât îi costă vidanja.  Curentul electric e de la fotovoltaice, alea nu or fi costat nimic (și nici bateriile). Și 35lei/lună îi costă butelia, dar pentru încălzire cică trebuie să bage lemne – și nici prețul lor nu e menționat. Sau cât costă benzina să duci și să aduci butelia. Dar, clar, economia cea mai mare a fost proiectul de autorizare”, a mai arătat arhitecta din Iași.

Un comentariu

  1. Pe scurt, TOTI sunt ofticati ca nu au incasat bani de pe munca omului.
    Asta e rezultatul modelului de succes promovat de primaria Cluj: un om simplu care are un teren, nu isi poate construi o casuta ca vezi Doamne incurca pestii imobiliari.
    Rusine Boc, Rusine Cluj ! Ati uitat ca si voi ati fost odata la inceput de drum si lipsiti de posibilitati financiare.

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.