„O altă nucă în perete” sau o îmbunătățire față de vechea fațadă albastră? Cum comentează clujenii transformarea clădirii Băncii Transilvania de pe Barițiu
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - oct. 15, 2026 0 44
Noua fațadă a clădirii Băncii Transilvania de pe strada George Barițiu, la intersecția cu strada Regele Ferdinand, a stârnit o dezbatere în comunitatea clujeană. După dispariția vechii suprafețe de sticlă albastră, imobilul are acum o fațadă predominant albă, cu un aspect masiv, care îi nemulțumește pe numeroși comentatori. Alții consideră că schimbarea reprezintă totuși un progres față de vechea înfățișare. Discuția readuce în atenție o problemă recurentă a Clujului: felul în care arhitectura contemporană se raportează la centrul istoric.
„Ce binecuvântare pentru Cluj că s-a făcut această refațadizare!”, a scris Bogdan Bufnea, antreprenor în domeniul construcțiilor și serviciilor imobiliare, care se prezintă pe Facebook drept cofondator și managing partner al BNB INVEST, precum și fondator și CEO al edilportale.biz, într-o postare publicată în 13 octombrie. Mesajul a generat sute de reacții și comentarii, multe dintre ele critice la adresa rezultatului.
Dumitru Cornel Vîlcu, activist și profesor universitar, a întrebat dacă autorul postării vorbește serios sau este ironic: „Nu reușesc să-mi dau seama dacă glumiți sau nu – sunt aproape convins (90%?) că da, din cauza lui «binecuvântare»…”.
În schimb, Adi Crișan a apărat transformarea: „De ce să glumească? Arată foarte frumos față de cum a arătat în trecut. Are și niște detalii foarte drăguțe pe alocuri”. Opiniile favorabile sunt însă contrabalansate de numeroase critici privind integrarea clădirii în ansamblul urban din jur. Pentru Horea Avram, noua fațadă seamănă cu „o sală de sport de la periferie”, fiind, în opinia sa, ceva mai bună decât cea veche, dar fără legătură cu arhitectura din vecinătate. Celia Bucșa consideră că imobilul nu se potrivește lângă clădirea Poștei: „Lângă Poșta Veche arată chiar ca nuca-n perete. Parcă o strivește”.
Alți comentatori au comparat clădirea cu un spital, o pușcărie sau o cutie de carton cu ferestre. Criticile vizează atât aspectul fațadei, cât și dimensiunile și caracterul compact al volumului, perceput de unii drept străin de țesutul istoric al centrului.
„Nu înțeleg cum, într-un oraș cu atât de mulți arhitecți și proiectanți, continuăm să construim sau să reabilităm fațade fără să ținem cont de armonia arhitecturală și de identitatea urbană. Oare chiar este atât de greu să îmbinăm noul cu vechiul, fără să sacrificăm estetica și coerența peisajului urban?”, a scris Nana Morar.
Culoarea albă, considerată prea stridentă în raport cu imobilele istorice din jur, este o altă nemulțumire frecventă. „Măcar dacă era culoarea în ton cu cele din jur, nu albă. Urât!”, a comentat Sandu Florina. Alți participanți la discuție au criticat ritmul repetitiv al ferestrelor și au pus sub semnul întrebării raportul dintre costul lucrărilor și rezultatul estetic.
Există și clujeni care consideră că vechea fațadă albastră era mai deranjantă și că schimbarea era necesară. Unii apreciază noua înfățișare, în timp ce alții o descriu drept banală, fără să o considere neapărat mai urâtă decât cea precedentă.
Dezbaterea nu a rămas doar la nivelul preferințelor estetice. Unii comentatori au întrebat dacă proiectantul inițial a fost consultat sau dacă a fost solicitată opinia unui expert și ce părere au instituțiile responsabile de protejarea monumentelor.
De la clădirea albastră la fațada albă: un nou proiect, semnat de Arhimar
Imobilul a fost proiectat de biroul Inter Proiect, arhitectul Teodor Raiciu fiind autorul proiectului inițial. Clădirea a fost construită în etape, între 1996 și 2005, pe un teren concesionat de municipalitate. Inițial, imobilul fusese destinat Romtelecom, care a renunțat la proiect și l-a vândut Băncii Transilvania în noiembrie 2005, pentru 4,4 milioane de euro, potrivit informațiilor publicate anterior de presa locală. Teodor Raiciu a decedat între timp în 2023. După dispariția arhitectului care proiectase clădirea cu fațadă albastră, imobilul a intrat într-o nouă etapă de transformare, Banca Transilvania apelând la biroul Arhimar pentru proiectul de refațadizare și modernizare. .
În 2018 a existat și o intenție a Universității Babeș-Bolyai de a cumpăra imobilul, însă tranzacția nu s-a concretizat.
În ianuarie 2025, Actual de Cluj relata că imobilul urma să fie transformat pe baza proiectului elaborat de Arhimar. Potrivit informațiilor publicate atunci de Ziua de Cluj, proiectantul general este Arhimar Arhitectură–Urbanism, compania Kesz se ocupă de structura imobilului, iar fațadele sunt executate de Mimo. Lucrările începuseră la 1 octombrie 2024, iar termenul anunțat pentru execuție era de 12 luni.
În mai 2026, presa locală relata că lucrările se apropiau de final, noua înfățișare fiind deja vizibilă. Banca Transilvania nu a anunțat public o destinație viitoare a clădirii.
Alte clădiri bancare din centrul Clujului: de la sediul BT premiat la imobilele cumpărate de UTCN și Primărie
Controversa de pe Barițiu nu este singura dezbatere privind arhitectura contemporană și transformarea clădirilor din centrul Clujului. Alte imobile care au aparținut unor bănci au fost transformate în sedii de birouri sau spații universitare, în timp ce o clădire cumpărată de administrația locală a rămas în așteptarea operaționalizării.
Un exemplu este noul sediu central al Băncii Transilvania de pe Calea Dorobanților nr. 30–36, proiectat de biroul Mossfern Arhitectură, în cadrul echipei de proiect fiind implicat arhitectul Arnold-Ernő Macalik. Clădirea a fost apreciată în 2021 de arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, iar în octombrie 2025 a primit o distincție la Bienala Națională de Arhitectură, la categoria clădiri de birouri.
Sediul de pe Dorobanților, în care banca și-a mutat activitatea centrală în ianuarie 2021, a fost remarcat pentru soluția arhitecturală și materialele utilizate. Premiul obținut ulterior la nivel național a adus o nouă recunoaștere proiectului.
În contrast, vechiul sediu BT de pe Barițiu, cunoscut pentru fațada sa albastră de sticlă, a fost criticat de-a lungul timpului pentru felul în care se raporta la clădirile istorice din vecinătate. Acum, după schimbarea fațadei, disputa s-a mutat asupra noii înfățișări predominant albe și a modului în care aceasta se integrează în ansamblul urban.
UTCN a cumpărat fostul sediu BT și fosta Casă de Modă
Tot pe strada George Barițiu, fostul sediu al Băncii Transilvania și clădirea fostei Case de Modă au intrat într-un proces de reconversie pentru uz universitar. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a cumpărat cele două imobile în 2017, cu intenția de a extinde spațiile dedicate învățământului, cercetării și activităților academice.
În februarie 2024, UTCN a inaugurat spațiile reunite sub conceptul UT HUB. Fostul sediu BT și clădirea fostei Case de Modă au fost adaptate pentru activități universitare, educaționale, de cercetare, conferințe și expoziții.
Folosirea efectivă a acestor spații arată că o clădire bancară din centrul orașului poate primi o nouă funcțiune, păstrându-și locul în viața urbană. Reconversia nu înseamnă doar modificarea aspectului exterior, ci și integrarea imobilului într-un circuit cotidian, prin activități care aduc studenți, profesori și vizitatori în zonă.
Fostul sediu BCR cumpărat de Primărie, încă nepus în funcțiune
O situație diferită este cea a fostului sediu al Băncii Comerciale Române de pe strada George Barițiu nr. 10–12, cumpărat de Primăria Cluj-Napoca în 2022 pentru a găzdui activități ale administrației locale.
Achiziția, în valoare de 5,8 milioane de euro plus TVA, a fost justificată prin necesitatea relocării unor angajați din sediul de pe Calea Moților. Clădirea urma să contribuie la reorganizarea spațiilor în care funcționează serviciile municipalității.
Punerea sa în funcțiune a întârziat însă. În 2024, Primăria căuta servicii de proiectare pentru obținerea autorizațiilor și îndeplinirea cerințelor de securitate la incendiu. În 2026, presa locală relata în continuare despre întârzieri și despre faptul că imobilul nu fusese operaționalizat conform planului inițial.
Vezi și:
