Ministrul Mediului după ce o asociație din Cluj obține în instanță demolarea unui baraj, în premieră: mint de îngheață apele

Mai exact, arată acesta, în dosarul 3757/117/2022, Declic a cerut instanței să oblige statul român și Hidroelectrica la demolarea lucrărilor de la hidrocentrala Surduc-Siriu, unde în 1981 a început proiectul unei hidrocentrale noi. ”Declic nu a cerut doar anularea unei autorizații, ci desființarea fizică a investiției! Tribunalul Cluj a respins această solicitare”, susține Burduja.

Instanța a admis o excepție de nelegalitate privind autorizația de construire din 2009 (AC nr. 42), dar — atenție! — această excepție este doar un instrument procedural, nu o condamnare a proiectului! Excepția permite judecătorului să nu ia în calcul un act administrativ individual, respectiv autorizația, doar pentru a putea judeca fondul problemei fără a fi influențat de respectivul act. Pe scurt, susține Burduja, instanța a spus că, chiar dacă autorizația de construire ar fi nelegală, nu există temei pentru demolarea hidrocentralei. ”Asta este esența sentinței. Nelegalitatea invocată este veche, ține de un acord de mediu din 2009, declarat și acela nelegal pe cale de excepție — pentru că evaluatorul ar fi fost părtinitor și că râul Bâsca Mare ”ar fi secat”. O aberație tehnică transformată în pretext militant”, arată ministrul.

Demolarea barajului a fost obiectul principal al procesului. Iar instanța a decis că barajul nu se demolează. ”Ceea ce e logic — lucrările de demolare ar cauza un impact mult mai grav asupra mediului față de finalizarea investiției. Prin urmare, chiar dacă pe formă activiștii Declic spun că au câștigat o excepție, pe fond au pierdut. Și asta contează”, susține Burduja.

În fapt, însă, așa cum arată datele procesului, este vorba de un document, anume chiar autorizația de construire, emisă în 2009.

Barajul este o investiție de peste 1,15 miliarde lei, începută în 1981, care a fost proiectată inițial să genereze 228 MW energie verde — o hidrocentrală finalizată în proporție de 67%, într-o zonă critică pentru sistemul energetic național și care va și preveni inundațiile în județele Covasna și Buzău.

Barajul e în județul Buzău, pe râul Bâsca Mare, parte din lanțul hidroenergetic Nehoiașu II. ”Cât despre propaganda cu „ultimul râu sălbatic”, vă reamintesc: avem mii de kilometri de ape neamenajate în România. Dar avem doar câteva proiecte strategice în derulare. Iar cel de la Surduc-Siriu se va finaliza. Observăm că Delic și alte 2-3 asociații de mediu spun că puterea instalată în aceste hidrocentrale este mică. În total, sunt peste 700MW, iar astfel de grupuri sunt flexibile, adică pot fi pornite pe vârfurile de consum, când România importă scump. De aceea, investițiile sunt vitale pentru o energie sigură și facturi mai mici”.