Mii de studenți din cea mai mare universitate din țară abandonează studiile; la unele facultăți rata de abandon e 40%; la master, la o facultate rata de abandon e 50%

Educaţie by Mihai Prodan - apr. 22, 2026 0 111

Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca e cea mai mare din România la numărul de studenți și se confruntă cu o problemă persistentă de abandon universitar, recunoscută în raportul anual al rectorului privind starea instituției în 2025. Datele publicate arată că un procent semnificativ dintre studenții înmatriculați nu ajung să finalizeze studiile, indiferent de nivelul de specializare.
Cel mai relevant indicator, conform raportului rectorului publicat recent, vizează cohorta care a început studiile în 2021. Dintre aceștia, 26,2% au abandonat programele de licență cu durata de trei ani, iar 30,4% au renunțat la cele cu durata de patru ani. Cu alte cuvinte, aproape unul din trei studenți înmatriculați la UBB în urmă cu patru ani nu a ajuns să-și ia diploma. Comparativ cu anul universitar anterior, situația s-a ameliorat ușor în cazul programelor de patru ani, unde rata fusese de 35,7%, însă rămâne ridicată în termeni absoluți.
Abandonul din primul an, considerat cel mai relevant indicator de avertizare timpurie, s-a îmbunătățit și el marginal. Rata abandonului în anul I pentru studenții înmatriculați la licență în 2023 a fost de 16%, față de 19% în cohorta anterioară. La nivel de master, procentul a rămas neschimbat față de anul precedent, la 11,4%.
Dincolo de statistici, raportul identifică și o populație activă de studenți aflați în dificultate. În anul universitar 2024-2025, instituția a identificat 3.208 de studenți ca fiind în risc de abandon, dintre care 2.532 la nivel de licență și 676 la master. Dintre aceștia, puțin peste o treime, respectiv 1.107, au beneficiat de consiliere academică la nivelul facultății. Restul de 2.101 au fost direcționați spre centrele de consiliere specializate ale universității. Doar 23 de studenți au fost incluși în programe de sprijin pentru sănătate mintală, deși problemele emoționale și sociale figurează printre cele mai frecvente cauze ale dificultăților academice.
Din cele 22 de facultăți ale UBB, cinci nu au transmis nicio informație privind măsurile luate pentru identificarea și sprijinirea studenților în risc. Procedura de monitorizare fusese adoptată în noiembrie 2023 și prevede raportare anuală obligatorie, ceea ce înseamnă că aproape un sfert dintre facultăți au ignorat-o în al doilea an de aplicare.
Universitatea recunoaște că a menținut în 2025 eforturile destinate prevenirii abandonului și a derulat mai multe studii pe această temă, inclusiv o analiză longitudinală a abandonului la licență pentru perioada 2019-2023 și un studiu privind motivația de a studia la UBB. Concluzia generală a acestor cercetări nu este detaliată în raport, dar simpla lor existență indică faptul că fenomenul este tratat ca o problemă structurală, nu conjuncturală.
Contextul este relevant și din perspectiva dimensiunii instituției. UBB are în prezent aproape 47.000 de studenți înmatriculați, ceea ce face ca fiecare procent de abandon să reprezinte sute de persoane care au intrat în sistemul universitar clujean și l-au părăsit fără calificare. La rata actuală de abandon de peste 26%, vorbim de mii de studenți din fiecare promoție care nu finalizează ciclul de studii pentru care s-au înscris.

Problema abandonului universitar e documentată anual de Centrul Qualitas al instituției. Datele din cel mai recent raportm publicat în iulie anul trecut, arată că 26,6% dintre studenții înmatriculați la licență în 2021 nu au finalizat programul de studii până în 2024, adică 3.016 de persoane din totalul cohortei. Față de cohorta anterioară, cifra este practic identică, ceea ce indică un fenomen structural, nu conjunctural.

Diferențele între facultăți sunt semnificative și oferă o imagine mai nuanțată decât media instituțională. Cel mai ridicat abandon pe parcursul întregilor studii se înregistrează la Facultatea de Inginerie, cu 40%, urmată de Facultatea de Business, cu 38,9%, și Facultatea de Drept, cu 37,8%. La polul opus, Facultatea de Fizică are o rată de abandon de doar 10%, Facultatea de Teologie Greco-Catolică – de 11,7%, iar Facultatea de Teologie Romano-Catolică de 13%.

Mai remarcăm din raport că studenții români sunt mai predispuși la abandon decât cei care învață în alte limbi: studenții care urmează programe în limba română abandonează în proporție de 28,5%, față de 19,4% în cazul celor de la linia maghiară, 18,3% la germană și 20,9% la engleză și franceză. Decalajul se menține și la abandonul din primul an: 17,5% la linia română față de 11,1% la cea maghiară, 10,3% la germană și 11,5% la engleză și franceză.
Programele la distanță și cu frecvență redusă au rate de abandon mai mari decât cele cu frecvență, atât în primul an, cât și pe parcursul studiilor. La nivel de abandon total, diferența este de 25,8% față de 30% în favoarea programelor cu frecvență. Raportul notează că, în cazul programelor ID-IFR, abandonul din primul an a atins 20,2% pentru cohorta 2023, față de 14,9% în programele cu frecvență.

Geografic, extensia din Bistrița înregistrează cel mai ridicat abandon, 37,8%, urmată de Reșița cu 34,1% și Sfântu Gheorghe cu 30,2%. La cealaltă extremă, extensia din Oradea raportează doar 4%, iar Alba Iulia 10,5%. Media extensiilor, 26,7%, este practic egală cu cea a centrului universitar din Cluj-Napoca, 26,6%.

Abandonul este concentrat masiv în primul an de studii: în cazul programelor de trei ani, peste 78% dintre toți studenții care abandonează pe parcursul întregii facultăți o fac în primul an. La programele de patru ani, procentul este de aproximativ 57%. Raportul Centrului Qualitas atribuie parțial această concentrare costului ridicat al traiului în Cluj-Napoca comparativ cu localitățile de proveniență ale studenților, menționând că retragerile din primul an reflectă mai degrabă dificultăți materiale și constrângeri personale decât o schimbare a priorităților educaționale. ”Este foarte probabil ca principalul factor să fi
fost costul semnificativ mai ridicat al traiului la Cluj-Napoca, comparativ cu localitățile de proveniență”, arată raportul. ”Mulți studenți au fost nevoiți să renunțe fie din motive economice, fie din cauza
unor condiții familiale care nu le-au permis relocarea. Prin urmare, este mai plauzibil ca aceste
retrageri să reflecte mai degrabă dificultăți materiale și constrângeri personale, decât o
schimbare a priorităților educaționale”.

Vestea oarecum bună este că rata abandonului în primul an scade lent: de la 20,4% pentru cohorta 2021 la 19% pentru cohorta 2022 și 16% pentru cohorta 2023. Tendința este descendentă și în toate subcategoriile analizate, indiferent de forma de învățământ, limbă sau extensie. Raportul subliniază că valorile actuale sunt printre cele mai scăzute din ultimii cinci ani.
La nivel de master, situația este mai stabilă. Rata abandonului pentru cohorta 2023 este de 11,4%, identică cu cohorta precedentă. Extremele sunt și ele semnificative: Facultatea de Inginerie înregistrează 32,3% abandon la master, Facultatea de Business – 28%, iar Facultatea de Drept – 26,4%, în timp ce Facultatea de Teologie Romano-Catolică raportează 0%.

La programele cu frecvență redusă, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială atinge un abandon de 53,8%, cel mai ridicat din întreaga universitate la acest nivel.

Pentru context, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană la rata de părăsire timpurie a sistemului educațional formal în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani, cu 17,2% în 2024, față de o medie europeană de 10,3%. Raportul Centrului Qualitas atrage atenția că metodologia proprie de calcul a UBB este mai conservatoare decât cea națională și că unele cifre pot include transferuri între programe, nu abandon definitiv al studiilor superioare.

Pentru a înțelege amploarea fenomenului pe termen lung, merită privit și cel mai vechi raport de acest tip publicat de UBB, cel din 2017, care analiza cohortele din perioada 2011-2013. La acea vreme, rata medie de abandon pe parcursul studiilor de licență era de 27,1% la programele de trei ani și de 35,5% la cele de patru ani, valori care arată că problema nu s-a agravat semnificativ în ultimul deceniu, dar nici nu a fost rezolvată. Facultățile cu cele mai mari pierderi erau în 2017 Facultatea de Fizică, cu aproape 50% abandon pe parcursul studiilor la programele de trei ani, Facultatea de Drept, cu 46,8% la programele de patru ani, și Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, cu 35,5%.

Situația cea mai dramatică apărea în programele ID ale Facultății de Drept, unde abandonul atingea 63,4%, și ale Facultății de Istorie și Filosofie, unde ajungea la 62,5%.

La master, rata medie de abandon era de 10,2% în 2017, practic identică cu cei 11,4% înregistrați în 2025, ceea ce sugerează că acest nivel de studii a rămas stabil pe toată perioada. Un detaliu care se păstrează constant în ambele rapoarte este că băieții abandonează în proporție semnificativ mai mare decât fetele, atât la licență, cât și la master. Cu alte cuvinte, la aproape zece ani distanță, UBB se confruntă cu aceleași tipare de abandon, în aceleași proporții și la aceleași categorii de studenți.

Aici raportul pe 2025

Aici raportul pe 2017

Nici un comentariu