„Mica Unire” de la urbanism. Cum se va construi la ieșirea din Cluj-Napoca pe terenurile pe care Primăria le-a pierdut în favoarea comunei Feleacu

Proprietarii de terenuri din comuna Feleacu au fost împăcați chiar de ziua „micii” Unirii de către arhitectul șef al județului pentru a putea construi atât spații de birouri cât și locuințe pe un teren de peste 24 de hectare situat la ieșirea din Cluj-Napoca, pe Calea Turzii. Acesta face parte din cele peste 400 de hectare (livadă și terenuri aflate în proces de urbanizare) pe care municipiul Cluj-Napoca le-a pierdut prin instanță în favoarea comunei Fealeacu. Printre proprietari se află omul de afaceri Ion Așchilean de la ACI Cluj sau arhitectul Cristian Urcan, cel care a câștigat, alături de colegi din Transilvania proiectul pentru reabilitarea liceului Nicolae Bălceascu, activ în comisia de urbanism a Primăriei.

După o discuție programată de ziua micii Uniri, în 24 ianuarie, cu beneficiarii și proiectanții, arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, a tranșat în ce fel se va dezvolta o zonă de peste 24 de hectare situată pe Calea Tuzii, la ieșirea din Cluj-Napoca, proprietate parte a terenului fostei livezi Palocsay pierdută de municipiu în favoarea comunei Feleacu, printr-o decizie a instanței.

Rezultatul a fost prezentat la ultima ședință a comisiei de urbanism din cadrul Consiliului Județean, în 27 ianuarie. Cu o ședință în urmă, proiectanții și investitorii din această zonă au militat, unii pentru ca zona să rămână dedicată doar locuințelor individuale iar alții pentru ca zona să primească și funcțiuni de birouri, industriale și comerciale.

Pe un teritoriu de peste 1 hectar, omul de afaceri Ioan Așchilean, cel care controlează societatea Nord Conforest dar și parte a ACI Cluj a propus o zonă mixtă cu regim maxim de inălțime subsol/parte, două etaje și etaj retras pentru amenajarea unei zone mixte de birouri și spații de depozitare pentru Vodafone. Proiectanți sunt biroul Adi Proiect și arhitectul Adrian Turcu. Așchilean militase la faza de oportunitate pentru zona de birouri, tocmai pentru că ar fi mult mai avantajoasă atât pentru bugetul comunei cât și ca investiție în realizarea infrastructurii aferente. El le-a făcut celor care doresc doar case și un calcul, semnalând că, pentru a dezvolta doar o zonă de locuințe, pentru amenajarea drumurilor și infrastructurii, investiția per parcelă ar fi de peste 70.000 de euro.

Pe alte 23 de hectare, proiectanții de la Belavista au propus realizarea de locuințe individuale, în vecinătatea proiectului propus de Așchilean, în zona cunoscută ca „La Stâni”. Unii dintre proprietarii din respectiva zonă, arhitectul Cristian Urcan, membru în comisia de urbanism al Primăriei și câștigător în timpul acestui mandat al unui concurs de soluții organizat de Primărie pentru modernizarea Liceului Nicolae Bălceacu din Cluj-Napoca, a militat pentru realizarea de locuințe individuale, arătând că toți proprietarii parte a Planului Urbanistic Zonal sunt medici, doctori, arhitecți, avocați și nu vor să investească în altceva decât în locuințe.

Cele două proiecte au fost judecate împreună și s-a stabilit dezvoltarea unei rețele de drumuri comune, s-a fixat o zonă pentru servicii și comerț și o dezvoltare etapizată pentru construcția de locuințe.

Arhitectul șef a județului a ținut să spună că ambele proiecte vor primi avizul de oportunitate spre a fi dezvoltate. În cazul proiectului omului de afaceri Ioan Achilean (marcat cu galben pe planșe) s-au acceptat funcțiunile propuse și s-a trasat obligația realizării unui drum din Calea Turzii, cu posibilitatea de a fi continuat în zona de locuințe.

Pentru celălalt proiect de urbanizare a unui teren de 23 de hectare pentru construcția de locuințe, proiect făcut de biroul Beletage și susținut de arhitectul Marius Tărău, s-a stabilit etapizarea invetițiilor, în 5 faze, concomitent cu realizarea unor drumuri care să deservească viitoarea dezvoltare. Arhitectul șef al județului va emite în acest caz un singur aviz de oportunitatea, cu mențiunea că fiecare din cele 5 proiecte vor fi realizate etapizat, în ordinea menționată pe planșe (PUZ etap 1, PUZ etapa 2 etc).

Urmează ca proiectanții să vină în comisie cu Planurile Urbanistice Zonale, după această fază de oportunitate.

„Așa s-a stabilit după discuțiile din 24 ianuarie și toată lumea a agreat soluția. Se vor realiza două circulații din Calea Turzii pentru a deservi această zonă, iar investițiile, în cazul locuințelor, se vor derula etapizat. În cazul zonei mixte de servicii și comerț, aceasta a fost de asemena conturată pe teren”, a spus Salanță.

„Mă bucur că am putut face lumea mulțumită, nu fericită pentru că asta nu puteam, dar mulțumită”, a spus președintele Alin Tișe.

Potrivit arhitectului șef al județului, din cele 428,4 hectare (108,7 hectare se află în extravilan, iar 319,7 hectare în intravilanul municipiului Cluj-Napoca) care au fost pierdute de municipiu în favoarea comunei Feleacu în 2019, doar 9% din toată suprafața, adică peste 38 de hectare, este zonă unde se pot edifica funcțiuni economice și de locuire. Restul e livadă, intravilan, dar fără posibilitatea de schimbare a încadrării ei pentru a se construi.

Actual de Cluj