Locuitorii din Someșeni au protestat în stradă împotriva traficului greu în ziua în care Emil Boc anunță că este la Bruxelles și că militează pentru viitorul fondurilor europene
ActualitateAdministrație by Actual de Cluj - mart. 05, 2026 0 202
Oamenii din Someșeni spun că, după ce municipalitatea a instituit sens unic pe strada Bărc I, măsura a mutat, de fapt, problema pe arterele învecinate. Decizia a fost luată după ce aproximativ 40 de persoane au semnat o petiție prin care solicitau introducerea sensului unic, tocmai pentru ca strada să nu mai fie traversată de tiruri.
Potrivit locuitorilor, odată cu introducerea noii reguli de circulație, o parte importantă din traficul de tranzit s-a mutat pe străzile din apropiere, precum Căpitan Grigore Ignat, Ion Ionescu de la Brad și Morii. Cel puțin jumătate din oamenii de pe aceste artere l-au votat la ultimele alegeri locale pe primarul Emil Boc, acesta obținând în cartierul Someșeni un scor peste media pe municipiu.
Localnicii susțin că aceste străzi, care sunt rezidențiale, au ajuns să fie folosite intens de mașini și vehicule de mare tonaj, situație care afectează liniștea cartierului și siguranța locuitorilor.
Oamenii au protestat și în cartier, în cadrul unei acțiuni din 5 martie care a strâns câteva zeci de persoane, revolatate că trebuie să suporte viteza și tir-urile în fiecare zi. Oamenii au adus pancarte cu mesaje prin care cer stoparea tarficului greu prin cartier.
Cert este că în zonă funcționează și firme deservite de camioane și utilaje de construcții dar este și pe traseul traficului greu spre centura B-dul Muncii sau Vâlcele-Apahida iar traficul greu nu poate fi interzis, de tot.
Primăria municipiului Cluj-Napoca a instituit, începând de luni, 10 noiembrie 2025, sens unic de circulație pe strada Bărc I. Circulația se desfășoară acum dinspre strada Morii către strada Căpitan Grigore Ignat, iar măsura este semnalizată prin indicatoare rutiere. Decizia a fost luată ca urmare a solicitărilor venite din partea riveranilor, care au cerut ca artera să fie scoasă de pe traseul destinat traficului greu, pentru care Primăria eliberează autorizații de liberă trecere. Primarul Emil Boc anunța atunci că va analiza măsura la trei luni după instituire.
Și-au ales o zi proastă pentru protest
Protestatarii și-au găsit o zi nepotrivită, în care primarul Emil Boc a anunțat pe Facebook că e prins cu treburi mult mai importante care țin de viitorul orașelor din Europa. Aceasta în contextul în care nicio decizie de acest fel nu se ia, de obicei, fără voia primarului.
Emil Boc a ținut să arate că se află la Bruxelles, unde discută cu lideri europeni despre rolul orașelor în politicile și finanțările Uniunii Europene. El a postat și imagini de la o întâlnire cu alți primari din rețeua orașelor Europene, Eurocities. Respectivii primari s-au întâlnit la Bruxelles cu europarlamentari pentru a cere un rol mai important pentru administrațiile locale în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene. Aceștia au subliniat că aproximativ 75% dintre europeni trăiesc în orașe, iar administrațiile locale sunt esențiale pentru implementarea unor obiective majore ale UE, precum Pactul Verde European și politicile pentru locuințe accesibile. Primarii avertizează că, în forma actuală, propunerile de buget riscă să marginalizeze orașele, deoarece o mare parte din fondurile destinate zonelor urbane ar urma să fie gestionată prin planuri naționale și regionale, fără un rol sau o finanțare garantată pentru municipalități. În discuțiile din Parlamentul European, primarii au cerut introducerea obligatorie a unui „capitol urban” în fiecare plan național, alocarea a cel puțin 8% din fonduri pentru zonele urbane, o linie bugetară dedicată de 4 miliarde de euro pentru inovare urbană și acces direct al orașelor la programe europene precum Fondul European pentru Competitivitate și Horizon Europe. Mesajele au fost transmise de mai mulți primari ai unor mari orașe europene, între care Mathias De Clercq, primarul orașului Ghent și președintele rețelei Eurocities, Haris Doukas (Atena), Rafał Trzaskowski (Varșovia) și Hanna Zdanowska (Lodz) dar și de Emil Boc (Cluj-Napoca).
