Jaf ca-n filme la Cluj, un șofer de 58 de ani a jefuit propriul angajator, Loteria Română, a furat zeci de mii de lei, a ascuns banii la mănăstire, l-au dat de gol camerele
Actualitate by Actual de Cluj - feb. 24, 2026 0 257
Justiția clujeană a pus vineri punct final unui dosar penal cu detalii desprinse din filmele de spionaj, în care protagonistul, un bărbat de 58 de ani angajat ca șofer, și-a jefuit propriul angajator, Loteria Română, folosind o metodă ingenioasă și un plan meticulos. Deși prima instanță fusese extrem de indulgentă, Curtea de Apel Cluj a decis vineri că fapta este mult prea gravă pentru o simplă avertizare, transformând amânarea aplicării pedepsei într-o condamnare penală cu suspendare sub supraveghere.
Totul s-a întâmplat în 10 octombrie 2024, în jurul orei 10:30, pe strada I.P. Voitești din Cluj-Napoca. Inculpatul nu a acționat la impuls, ci în baza unui plan riguros pregătit. Acesta cunoștea în detaliu traseul colegului său care colecta încasările de la agențiile Loto și știa exact momentul în care sumele de bani urmau să fie lăsate nesupravegheate în autoturism. Pentru a-și duce planul la bun sfârșit, bărbatul a împrumutat mașina cumnatului său, un Audi A4, sub pretextul că merge la muncă. Ajuns la locul faptei, s-a ascuns în zona unei curți interioare și a așteptat victima. Imediat ce colegul său a parcat autoturismul marca Skoda Fabia și s-a îndepărtat, inculpatul a extras din buzunar un dispozitiv cu care a deblocat portierele de la distanță, folosind „fără drept chei adevărate”. Într-o chestiune de secunde, a sustras de pe bancheta din spate trei plicuri care conțineau suma totală de 28.800 lei, reprezentând încasările societății.
Tehnologia și vigilența anchetatorilor i-au stricat planurile, însă. Imaginile surprinse de camerele de supraveghere din zonă au permis identificarea autoturismului Audi folosit de autor. Polițiștii au ajuns rapid la proprietarul mașinii, care l-a indicat pe cumnatul său ca fiind cel care folosise vehiculul în acea dimineață. Confruntat cu dovezile, bărbatul a cedat și a recunoscut totul. El i-a condus pe anchetatori la o magazie din cadrul unei mănăstiri din Florești, unde ascunsese banii. Prejudiciul a fost recuperat integral, însă fapta a rămas înscrisă în registrele penale sub încadrarea de furt calificat.
În prima instanță, Judecătoria Cluj-Napoca a stabilit o pedeapsă de 1 an și 6 luni de închisoare, dar a decis amânarea aplicării acesteia, considerând că inculpatul este la prima abatere și că regretă sincer fapta. Această soluție însemna, practic, că dacă bărbatul nu mai săvârșea nicio infracțiune timp de doi ani, condamnarea sa nu ar fi apărut în cazierul judiciar. Procurorii au considerat însă decizia ca fiind „lipsită de substanță” și au declarat apel. Aceștia au argumentat că „pericolul social este potențat nu doar de maniera de săvârșire, ci îndeosebi de faptul că prejudiciul a fost provocat propriului angajator”.
”Inculpatul a planificat modul de săvârşire a infracţiunii, având cunoştinţă de traseul banilor aflaţi în posesia martorului (…)şi nu a pregetat a-şi pune în aplicare planul, pentru a sutrage suma de bani în cuantum de 28.800 lei chiar de la angajatorul său. Or, pericolul social este potenţat nu doar în raport de maniera de săvârşire a infracţiunii, ci îndeosebi având în vedere că prejudiciul ocazionat a fost provocat chiar angajatorului, prin reprezentantul acestuia”, au motivat procurorii.
Curtea de Apel Cluj a dat dreptate Ministerului Public. Judecătorii de apel au subliniat că „îndrăzneala și îndeletnicirea semnificativă” demonstrate prin folosirea unui dispozitiv de deblocare și ticluirea unui plan premeditat fac ca fapta să aibă o gravitate ridicată. În opinia instanței, simpla amânare a pedepsei ar fi transmis un mesaj greșit societății.
Prin decizia definitivă pronunțată vineri 20 februarie, Curtea de Apel a desființat parțial sentința inițială. Deși cuantumul pedepsei a rămas același – 1 an și 6 luni de închisoare – modalitatea de executare a fost schimbată în suspendare sub supraveghere. Aceasta înseamnă că inculpatul are acum o condamnare penală oficială. Pe lângă termenul de supraveghere de 2 ani, bărbatul este obligat să se prezinte periodic la Serviciul de Probațiune Cluj, să frecventeze un program de reintegrare socială și să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria Cluj-Napoca sau la Asociația „O masă caldă”.
Decizia este definitivă, marcând astfel trecerea inculpatului de la statutul de cetățean model, la vârsta de 58 de ani, la cel de condamnat penal, totul pentru o tentativă eșuată de a se îmbogăți rapid pe seama angajatorului său.
