Într-o comună din Cluj incidența infecției cu coronavirus a ajuns azi la peste 22 cazuri la mie, un record
Sănătate by Actual de Cluj - oct. 18, 2021 0 773
Într-o comună din Cluj incidența infecției cu coronavirus a ajuns azi la peste 22 cazuri la mie, un record, ceea ce înseamnă că fiecare al 40-lea locuitor are infecție activă.
E vorba de comuna clujeană Dăbâca, unde incidența a ajuns azi la nu mai puțin de 22,44 cazuri la mia de locuitori, adică fiecare 1 din 40.
În comună sunt înregistrați 1.426 locuitori, iar numărul cazurilor active de infecție e de 32 – depistate în ultimele două săptămâni. E de departe cea mai mare rată de infectare din județ, în condițiile în care în foarte multe alte localități, inclusiv Cluj-Napoca, a fost depășit pragul de zece cazuri de infecție la mia de locuitori. Dăbâca e singura care depășește pragul de două cazuri la mie.
Explicația pentru numărul mare de cazuri, raportat la populație, o dă prefectul Tasnadi Szilard, președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență: e un focar de infecție la centrul rezidențial pentru vârstnici din Luna de Jos, cu 26 de cazuri active, un focar de tip familial cu trei persoane infectate și trei cazuri de infecție care nu au legătură între ele.
Comuna Dăbâca e compusă din doar trei sate – Dăbâca, Luna de Jos și Pâglișa. La recensământul din 2011 avea doar 1.500 de locuitori, în scădere.
Prima datare a localității e veche de mai bine de un mileniu: prima consemnare datează din 1064 – localitatea și o așezare lângă ea. O sută de ani mai târziu în însemnări apare “comitatul Dăbâca”, între altele semne de prosperitate, dar și de ocupație. Localitatea ajunsese sub conducere maghiară, care a organizat în zonă mai multe comitate, mai exact șapte – Dăbâca, primul dintre ele în 1164, Solnoc în 1166, apoi Cluj, Turda, Alba, Târnava și Huedoara. Când a fost înființat, comitatul conducea nu mai puțin de 163 de localități, cu 76.000 de locuitori, iar structura a rămas neschimbată secole la rând.
Cetatea Dăbâca, veche de atunci, are o formă inelară, cu patru incinte fortificate și un diametru de 600 de metri. Multă vreme s-a crezut că aceasta ar fi fost reședința legendarului Gelu, dar mai nou cercetătorii consideră că, mai degrabă, Gelu avea reședința pe teritoriul actualei comune Gilău – de unde și asemănarea de nume.
