Intervenție cu focuri de armă și test poligraf: Cum a fost demascat la Cluj autorul unui ultraj care a încercat să dea vina pe un martor, sentință definitivă
Actualitate by Actual de Cluj - feb. 24, 2026 0 148
Un proces penal într-un dosar de ultraj și mărturie mincinoasă, pornit de la un incident violent petrecut într-o localitate din Cluj, soldat cu focuri de armă din partea Poliției, s-a încheiat vineri cu sentință definitivă.
Evenimentele au avut loc în noaptea de 24 septembrie 2022, când un echipaj de poliție din cadrul Secției 2 Poliție Rurală Apahida a fost solicitat să intervină la un imobil din Sâmboleni, unde se reclama tulburarea liniștii publice prin muzică la un volum ridicat. În timpul procedurilor de identificare și imobilizare a unei persoane recalcitrante, inculpatul a intervenit brutal împotriva unuia dintre agenți. Conform probatoriului, acesta l-a lovit pe agentul șef de poliție cu pumnul în zona feței, provocându-i leziuni ce au necesitat câteva zile de îngrijiri medicale. Intensitatea conflictului a escaladat rapid, forțându-l pe polițistul agresat să facă uz de armamentul din dotare, trăgând trei focuri de avertisment în plan vertical pentru a descuraja grupul ostil și a restabili ordinea.
Imediat după incident, s-a declanșat o încercare de a proteja agresorul. Inculpata, prezentă la fața locului, a oferit declarații mincinoase în fața organelor de urmărire penală. Aceasta a susținut că lovitura asupra polițistului nu a fost aplicată de inculpat, ci de un alt martor prezent, încercând astfel să direcționeze ancheta pe o pistă falsă și să salveze autorul real de la răspunderea penală.
Anchetatorii au demontat însă aceste afirmații prin audierea altor martori oculari și prin coroborarea declarațiilor cu probele tehnice. Un aspect determinant în stabilirea adevărului a fost testarea cu aparatul poligraf. Rezultatele au indicat un comportament simulat atât din partea agresorului, cât și din partea martorei, confirmând faptul că aceștia au ascuns cu bună știință realitatea faptelor petrecute în noaptea intervenției.
Judecătoria Gherla, în prima instanță, a analizat gradul de pericol social al faptelor, reținând că ultrajul aduce o atingere gravă autorității statului, iar mărturia mincinoasă pune în pericol bunul mers al justiției. Deși inculpații nu aveau antecedente penale, atitudinea lor nesinceră a cântărit în procesul de individualizare a pedepsei.
Prin hotărârea definitivă, instanța a stabilit următoarele sancțiuni:
Inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani de închisoare pentru infracțiunea de ultraj. Din această durată a fost scăzută perioada petrecută deja în stare de arest preventiv și arest la domiciliu, de la sfârșitul lunii septembrie 2022 până în aprilie 2023.
Inculpata a primit o pedeapsă de 6 luni de închisoare pentru mărturie mincinoasă.Instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor pe durata unor termene de încercare. Pe parcursul acestor perioade, cei doi sunt obligați să respecte măsuri stricte, cum ar fi prezentarea periodică la Serviciul de Probațiune Cluj, anunțarea oricărei deplasări mai lungi de 5 zile și comunicarea oricărei schimbări a locului de muncă.
În plus, pentru a asigura reintegrarea socială și compensarea prejudiciului moral adus comunității, inculpata a fost obligată să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei comunei Cămărașu sau al Primăriei municipiului Cluj-Napoca. De asemenea, instanța a obligat inculpații la plata unor cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 2.000 de lei fiecare.
”Astfel, instanța reține că ambii inculpaţi se află la prima confruntare cu legea penală, iar de la data săvârşirii infracţiunii au trecut aproximativ 3 ani şi jumătate, perioadă în care impactul social al faptelor s-a diminuat, iar inculpaţii nu au mai manifestat alte comportamente de natură antisocială. Această împrejurare evidenţiază o evoluţie pozitivă în atitudinea şi comportamentul apelanţilor, ceea ce confirmă concluzia potrivit căreia la acest moment executarea pedepsei în regim de detenţie nu ar servi, în mod real, scopului educativ și preventiv al sancţiunii”, a motivat instanța Curții de Apel. Decizia e definitivă.
