În satul tradițional, la 1 martie, conform calendarului popular, era sărbătorit ”capul primăverii” sau ”dezlegarea anului”. Ce simbolizau mărțișoarele în satul tradițional clujean
Actualitate by Actual de Cluj - mart. 03, 2025 0 70
În satul tradițional, la 1 martie, conform calendarului popular, era sărbătorit ”capul primăverii” sau ”dezlegarea anului”. ”Această dată marca reînvierea naturii, dar și reluarea ciclului agrar. Totodată, era începutul sărbătorilor primăverii, „praguri” simbolice ale „drumului pâinii”, de la încolțire, rodire, până la recoltare”, explică etnologii de la Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.
Conform unei legende populare, prima reprezentare a mărțișorului, simbol al vieții terestre împletită cu cea cosmică, a fost printr-un șnur alb-negru, reprezentând ziua și noaptea, numit în satele tradiționale ”funia anului”. ”Astfel, este vorba despre schimbarea timpului, de încleștarea dintre iarnă și primăvară, frig și căldură, dintre întuneric și lumină”, spun aceștia.
Astfel, de la 1 martie puteau porni plugurile iar oamenii începeau aratul. Femeile nu lucrau în primele trei zile din această lună, nu torceau, nu coseau sau țeseau, deoarece erau zile care anunțau perioadele potrivite pentru semănat, arat și recoltat.
În satul românesc, mărțișorul – șnurul împletit din fire albe și roșii – era dăruit copiilor, fetelor și mamelor, pentru a fi purtat la mână timp de 9 sau 12 zile, uneori chiar până la Florii, pentru sănătate și ferirea de tot lucrul rău, după cum aflăm din volumul ”Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, scris de etnologul Maria Bocșe și editat de CJCPCT Cluj.
Mărțișorul face parte din patrimoniul UNESCO. În anul 2017, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțişorul)‟ – dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia și Republica Bulgaria.
Conform unei legende populare, prima reprezentare a mărțișorului, simbol al vieții terestre împletită cu cea cosmică, a fost printr-un șnur alb-negru, reprezentând ziua și noaptea, numit în satele tradiționale ”funia anului”. ”Astfel, este vorba despre schimbarea timpului, de încleștarea dintre iarnă și primăvară, frig și căldură, dintre întuneric și lumină”, spun aceștia.
Astfel, de la 1 martie puteau porni plugurile iar oamenii începeau aratul. Femeile nu lucrau în primele trei zile din această lună, nu torceau, nu coseau sau țeseau, deoarece erau zile care anunțau perioadele potrivite pentru semănat, arat și recoltat.
În satul românesc, mărțișorul – șnurul împletit din fire albe și roșii – era dăruit copiilor, fetelor și mamelor, pentru a fi purtat la mână timp de 9 sau 12 zile, uneori chiar până la Florii, pentru sănătate și ferirea de tot lucrul rău, după cum aflăm din volumul ”Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, scris de etnologul Maria Bocșe și editat de CJCPCT Cluj.
Mărțișorul face parte din patrimoniul UNESCO. În anul 2017, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțişorul)‟ – dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia și Republica Bulgaria.
În imagine mărțișoare pictate pe sticlă, realizate de Mirela Lupuțan, meșter iconar din Huedin, într-o expoziție realizată în anul 2021 de CJCPCT Cluj
