”Hotelul partidului”, în pierdere continuă, în 2025 pierderi de aproape un milion de euro. Statul român nu a reușit să rentabilizeze în 36 de ani fostul cămin al activiștilor PCR din centrul Clujului

Economie by Mihai Prodan - iun. 27, 2026 0 15

Unul dintre ultimele hoteluri încă deținute de Stat în Cluj, hotelul Victoria, a raportat anul trecut pierderi de peste opt milioane de lei, la venituri de doar patru milioane, arată raportul administratorilor publicat recent.

Construit în inima cetății medievale a Clujului pentru a caza cadrele Partidului Comunist, Hotelul Victoria de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 a ajuns, la aproape patru decenii de la căderea regimului care l-a ridicat, să înregistreze pierderi anuale de milioane de lei, cu cheltuieli duble față de venituri și fără nicio perspectivă clară de redresare. Raportul administratorilor Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) pe anul 2025, publicat recent, confirmă că situația nu s-a îmbunătățit față de exercițiile financiare precedente, hotelul rămânând cea mai deficitară sucursală activă a regiei de stat.

Un hotel construit pentru activiștii de partid, lângă sediul județenei PCR
Clădirea hotelului a fost ridicată în perioada comunistă, între anii 1984 și 1986. Proiectul făcea parte din planurile regimului de modernizare și reorganizare a centrului orașului. Construcția a fost destinată inițial activiștilor de partid, fiind cunoscută drept „hotelul partidului”, deoarece era folosită pentru cazarea și întâlnirile cadrelor Partidului Comunist. Amplasarea sa lângă sediul autorităților locale întărea rolul său administrativ și politic în acea perioadă.
Hotelul Victoria din centrul Clujului a fost desenat de arhitecții Aurelian Buzuloiu și Sorin Scripcariu și se află chiar în centrul istoric protejat al orașului. Amplasamentul de pe intersecția dintre Bulevardul Eroilor și strada Baba Novac nu a fost ales la întâmplare: zona se afla în imediata apropiere a fostului sediu județean al administrației comuniste, iar funcția de protocol și reprezentare a clădirii era de la bun început prioritară față de cea comercială.
Arhitectul Aurelian Buzuloiu a recunoscut, ulterior, că proiectul a venit cu compromisuri inerente: lipsa locurilor de parcare și dimensionarea insuficientă a înălțimilor interioare ale restaurantului, generate de condițiile impuse de beneficiar și de constrângerile amplasamentului, sunt resimțite ca impedimente în tentativa de a încadra hotelul într-o categorie superioară a standardelor hoteliere.
Ironia soartei a vrut ca tocmai aceste deficiențe structurale, înregistrate în proiectul din anii comunismului, să persiste până în 2025 și să fie invocate în rapoartele oficiale ale administratorilor regiei de stat care îl gestionează astăzi.

De la căminul de partid la hotel de trei stele: renovarea din 2003-2005 și deschiderea spre public
După căderea regimului comunist în 1989, clădirea a intrat în patrimoniul statului și a fost trecută în administrarea RA-APPS, regia înființată pentru a gestiona bunurile domeniului public și privat al statului cu destinație de protocol. Hotel Victoria Cluj, clasificat la 3 stele, a fost construit în 1986 și renovat integral în perioada 2003-2005.
Renovarea din primul deceniu al anilor 2000 a transformat fostul cămin de partid într-un hotel deschis publicului larg, cu restaurant, săli de conferințe și facilități de cazare. Capacitatea de cazare este de 132 de locuri distribuite în 8 apartamente, 50 de camere duble și 16 camere single. Serviciile de alimentație publică sunt asigurate în trei săli cu o capacitate de până la 240 de locuri. Hotelul poate organiza conferințe sau întâlniri de afaceri în două săli spațioase, cu 120, respectiv 60 de locuri, dotate tehnic pentru conferințe, seminarii sau alte festivități. Hotel Victoria
Pe hârtie, profilul hotelului pare unul bun: locație centrală, capacitate decentă, restaurant și săli de evenimente. În practică, cifrele din rapoartele anuale ale RA-APPS spun o cu totul altă poveste.

Pierderi constante, cheltuieli duble față de venituri
Raportul administratorilor RA-APPS pe exercițiul financiar 2025 confirmă că Sucursala pentru Reprezentare și Protocol Victoria Cluj-Napoca a încheiat anul cu o pierdere brută de 4,506 milioane lei, față de o pierdere prognozată de 3,914 milioane lei. Veniturile totale realizate au fost de 4,066 milioane lei, față de cheltuieli totale de 8,572 milioane lei, ceea ce înseamnă că hotelul cheltuiește mai mult decât dublu față de cât încasează.
Situația nu este nouă. La SRP Victoria Cluj, exercițiul financiar al anului 2024 s-a încheiat cu o pierdere netă de 4,802 milioane lei, adică aproape un milion de euro, ceea ce reprezintă o creștere a pierderilor față de nivelul aprobat cu 22,67%. Veniturile totale realizate au fost de 3,518 milioane lei, cu o diminuare de 17,21% față de nivelul prevăzut în buget. Cheltuielile totale au fost de 8,320 milioane lei.
Rezultatele financiare negative se datorează depășirii cheltuielilor prognozate, cauzate în principal de majorarea prețurilor la energie, gaze, combustibil și alimente. Veniturile sunt sub nivelul prognozat, Complexul Hotel-Restaurant Victoria Cluj fiind singurul activ unde se desfășoară activitatea, iar activitatea a fost redusă și în urma efectuării de investiții și reparații timp de șase luni. Actual Decluj
Față de 2024, situația din 2025 arată o ușoară creștere a veniturilor, de la 3,518 la 4,066 milioane lei, dar pierderile rămân la un nivel similar. Practic, în doi ani consecutivi, statul român a pompat indirect, prin mecanismul acoperirii pierderilor din activitatea profitabilă a regiei, echivalentul a aproximativ două milioane de euro într-un hotel de trei stele din centrul Clujului.

Problema fără soluție a parcării
Un element recurent în toate rapoartele RA-APPS referitoare la Hotelul Victoria este lipsa parcării, un handicap structural moștenit din proiectul original comunist și imposibil de rezolvat în contextul amplasamentului din centrul istoric protejat al Clujului.
Sucursala se susține din activitatea desfășurată la hotel, restaurant și săli de conferințe, însă o mare deficiență o reprezintă lipsa unui spațiu pentru parcare. Hotelul are o parcare pentru 6-8 mașini, câteva pe trotuar, însă, deși este situat în centrul orașului, lipsa locurilor de parcare reprezintă un mare inconvenient.
Această problemă, semnalată încă din rapoartele anilor precedenți, nu are o soluție la îndemână. Hotelul se află pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, în zona centrală a Clujului, unde terenul disponibil pentru o parcare proprie pur și simplu nu există, iar realizarea unui etaj subteran ar presupune investiții colosale, improbabile în contextul în care clădirea înregistrează deja pierderi anuale consistente.

Activele conexe: Complexul Apahida și Motelul din Timișoara, în administrare pasivă
Sucursala RA-APPS din Cluj nu administrează doar Hotelul Victoria. În patrimoniul său se mai află Complexul agroindustrial Apahida, cu o suprafață de 40.138 de metri pătrați situată în comuna Apahida, județul Cluj, și Motelul Complexul Banatul din Timișoara, cu o suprafață de 49.590 de metri pătrați pe strada Dorobanților. Raportul nu menționează nicio activitate economică semnificativă desfășurată la aceste două active, care par să existe în administrarea pasivă a regiei fără a genera venituri relevante sau a face obiectul unor planuri de valorificare.

Deși pierderile sunt consistente și constante, iar hotelul ocupă un amplasament extrem de valoros în centrul unui oraș cu una dintre cele mai dinamice piețe imobiliare din România, proprietatea de stat nu a fost privatizată în cei peste 36 de ani scurși de la căderea comunismului.
Hotelul a rămas în administrarea RA-APPS, o regie de stat a cărei misiune principală este să gestioneze bunurile cu destinație de protocol ale statului român.
Raportul administratorilor RA-APPS pe 2025 nu menționează niciun plan concret de restructurare, privatizare sau schimbare a modelului de administrare a hotelului. Activitatea va continua, se presupune, în parametrii deja cunoscuți: venituri de circa patru milioane de lei, cheltuieli de circa opt milioane de lei și o pierdere anuală de aproximativ un milion de euro, suportată, în ultimă instanță, de contribuabilul român.

Aici raportul

Nici un comentariu