Ghenie vinde tablou monumental la licitație pentru milioane de dolari
Cultură by Actual de Cluj - nov. 24, 2025 0 188
Un tablou realizat de cunoscutul pictor școlit la Cluj Adrian Ghenie a fost vândut în urmă cu câteva zile la licitație publică pentru 2,63 milioane de dolari.
E vorba de tabloul ”Boogeyman”, realizat de Ghenie în 2010, și vândut de casa de licitații Christie’s pentru 2,63 milioane de dolari săptămâna trecută. Lucrarea a fost estimată la un preț între 2,5 și 3,5 milioane de dolari, fiind vândută astfel aproape de limita inferioară a evaluării. Este o lucrare monumentală, cu dimensiuni de 200×335 centimetri. Face parte din ciclul „The Visitation”, un moment artistic important în cariera lui Ghenie. Imaginea „Boogeyman”-ului pornește de la figura mitică și folclorică a „Bau-Bau” (sau „boogeyman”), transpusă de Ghenie într-o formulă modernă. Personajul apare ca un „everyman” (un om obișnuit), într-un interior care pare o amintire fragmentată, în contrast cu elemente mai „clare”: fotoliu galben, figura așezată cu spatele la privitor. Temele din lucrare includ frica, memoria, subconștientul și trauma.
Lucrarea a fost inițial prezentată prin galeria Nolan Judin din Berlin, oraș unde Ghenie lucrează, paralel cu Clujul, în ultimii 15 ani. A fost achiziționată de un colecționar privat în 2010. Ulterior, a fost scoasă la licitație la Sotheby’s Londra și adjudecată de Elaine Wynn. În cele din urmă, a revenit pe piață la o licitație Christie’s în centrul Rockefeller din New York, pe 19 noiembrie 2025. Rezultatul consolidază poziția lui Ghenie ca unul dintre cei mai bine cotați pictori români. Totuși, unii analiști observă că acest preț reflectă o „recalibrare” a cotei lui: în trecut, lucrări mai mici sau alt tip de compoziții s-au vândut la prețuri mult mai mari. Licitația a avut loc într-o sesiune Christie’s foarte activă, cu un procent ridicat de loturi adjudecate – 98 %. ”După recordurile stabilite anterior, când o lucrare precum Nickelodeon a fost vândută pentru circa 9 milioane de dolari, un tablou din seria Pie Fight a depășit pragul de aproximativ 10,3 milioane de dolari într-o licitație din Asia, rezultatele recente s-au așezat într-o plaja sensibil mai joasa. În ultimii doi ani, niciuna dintre lucrările aduse în licitații nu s-a mai apropiat de zona de 8–10 milioane de dolari, iar vânzările de referință s-au concentrat în intervalul 2–3 milioane, cu un prag de un milion de dolari la Art Basel în vara acestui an. Entuziasmul colecționarilor pare să fie în scădere, un aspect care semnifica o recalibrare a cotei sale de piață”, precizează publicația urban.ro.
Iată cum e prezentată lucrarea de casa de licitații:
În pictura monumentală a lui Adrian Ghenie, ”Bau-bau” (Boogeyman), 2010, granițele dintre fapt și ficțiune, memorie și mit, figurație și abstracție încep să se amestece și să se estompeze într-o ceață onirică. Realizată în stilul caracteristic practicii vizuale magistrale a lui Ghenie, lucrarea reunește diferite elemente estetice într-o amalgamare somptuoasă, superb redată și suprarealistă de amestec de culoare, formă și subiect, care apare și dispare precum fragmentele pe jumătate amintite ale unui vis care se estompează. „Boogeyman” este cea mai mare pictură din celebra serie a lui Ghenie intitulată „Vizita” și explorează puternic noțiunile de ispită și nelegiuire, care se îmbină cu elemente de istorie, zvonuri și propria autobiografie a artistului. Pictura înfățișează o scenă interioară în studioul artistului, cu Ghenie însuși așezat într-un fotoliu central, cu spatele la privitor. O a doua figură enigmatică, într-un costum închis la culoare, cravată și melon, stă în dreapta planului pictural, o prezență amenințătoare și autoritară. Într-adevăr, titlul distinct biblic al seriei pare mai puțin preocupat de Vizitarea sacră a Sfintei Fecioare Maria decât de povestea mai sinistră a Ispitirii Sfântului Anton, plină de apariții, demoni și seducători satanici. De la picturile maeștrilor vechi Martin Schongauer și Hieronymus Bosch până la viziunile suprarealiste ale Dorotheei Tanning, Max Ernst și Salvador Dalí, Ispita Sfântului Anton a captivat imaginația artiștilor din întregul canon al istoriei artei și rămâne astăzi o temă emoționantă și persistentă. Expusă colectiv în 2010 la Galeria Judin din Berlin, seria Vizitarea face aluzie, prin titlu, stil, conținut și context, la o serie de surse care variază de la paleta profundă și sumbră și clarobscurul picturii renascentiste, la intensitatea psihologică brută a portretelor lui Francis Bacon și manipulările iscusite ale suprafeței pictate în practica lui Gerhard Richter, care creează și distrug simultan spațiul iluzoriu. „Pe de o parte”, afirmă Ghenie, „lucrez la o imagine într-o manieră aproape clasică: compoziție, figurație, utilizare a luminii. Pe de altă parte, nu mă abțin să recurg la tot felul de idiomuri, cum ar fi principiul suprarealist al asocierii sau experimentele abstracte care pun în prim-plan textura și suprafața” (Adrian Ghenie în conversație cu Magda Radu, în: „Adrian Ghenie: Rise & Fall”, Flash Art, noiembrie-decembrie 2009, p. 49).
De-a lungul operei sale, Ghenie a exprimat o fascinație profundă pentru întruparea răului, atât în istorie, cât și în mitologie. În Omul-Bac, prezența sa devine personificată de figura tulburătoare care planează asupra artistului. Titlul lucrării se referă la o creatură mitică fără o înfățișare specifică, folosită în povestirile din diferite culturi și continente de către adulți pentru a-i speria pe copii și a-i determina să se comporte bine: Omul-Bac este însăși întruchiparea fricii amorfe. Figura misterioasă din lucrarea de față, cu trăsăturile sale aspre și colțuroase, amintește de zeul faunic din mitologia greacă, Pan. Distins prin forma sa hibridă parțial umană, parțial animală, Pan, care a fost cândva un simbol vesel al muzicii și veseliei în antichitate, a ajuns să dobândească o semnificație obscură în creștinism: cu coarne și copite despicate, el avea să devină inspirația vizuală pentru Satan însuși. În influenta piesă Dr. Faustus a lui Christopher Marlowe, protagonistul face faimosul pact cu diavolul prin intermediul agentului său Mefistofel, în care acesta este de acord să renunțe la sufletul său în schimbul a douăzeci și patru de ani de inspirație și creativitate nealterate. Astfel de puteri abundente, incitante și puternice, formează cu siguranță baza celei mai mari dorințe a oricărui artist. Într-adevăr, în lucrarea de față, Ghenie s-a portretizat ca un Leverkühn modern care, într-o stare de contemplare liniștită, pare să delibereze asupra ispitei diabolice a Omului Mare. În practica sa, Ghenie caută să abordeze modul în care evenimentele trecutului – în special cele ale tulburelui secol XX – se infiltrează, influențează și bântuie prezentul. „Nu sunt pictor de istorie”, scrie el, „dar sunt fascinat de ceea ce s-a întâmplat în secolul XX și de modul în care continuă să modeleze astăzi. Nu simt nicio obligație să spun asta lumii, dar pentru mine secolul XX a fost un secol al umilinței – și prin pictura mea, încă încerc să înțeleg acest lucru” (Adrian Ghenie citat în: Jane Neal, „Referindu-se la cinematografia slapstick, istoria artei și analele totalitarismului, picturile lui Adrian Ghenie găsesc o modalitate de a confrunta un «secol al umilinței»”, Art Review, decembrie 2010, online).
Născut în România în 1977, Ghenie a crescut sub regimul comunist represiv al lui Nicolae Ceaușescu. Astăzi, trăiește și lucrează la Berlin. Ghenie a câștigat recunoaștere internațională pentru limbajul său pictural visceral și picturile încărcate psihologic, care abordează unele dintre cele mai întunecate capitole ale istoriei contemporane pentru a explora metaforic teme precum răutatea, totalitarismul, dictatură și însăși falibilitatea naturii umane. După cum explică artistul, „Trăim inevitabil într-o epocă postbelică, ceea ce înseamnă că trebuie să privim constant înapoi la acel moment de cotitură pentru a înțelege condiția noastră actuală” (Adrian Ghenie citat în: Magda Radu, „Adrian Ghenie: Ascensiune și decădere”, op. cit., p. 49). În lucrările sale, pigmentul este aplicat direct pe pânză pentru a crea o compoziție complexă în care culorile se învârt unele în jurul altora într-un amalgam complex și impasto de senzații ambivalente, mesaje amestecate și nuanțe tulburătoare. Estompând din nuanțe luminoase infuzate de roz cald și chihlimbar în întunericul sobru și umbros unde pândește Omul-Bacon, lucrarea de față sugerează manifestările răului înrădăcinate în societatea de astăzi. În spatele tușelor expresive și energice ale lui Ghenie se află un spațiu gol al singurătății, care vorbește despre fragilitatea amintirilor și despre trecerea și insuficiența existenței muritoare. Astfel de elemente rezonante sunt prezente cu entuziasm în Boogeyman: o compoziție extraordinară între istoric și personal, real și imaginar, antic și contemporan, această lucrare ezoterică întruchipează un palimpsest pictural al identității, voracității și seducției.
Citește și:
