Închide

FOTO/VIDEO Păpuşile din nuci şi „economia socială”: descoperiri dintr-un târg cu ONG-uri care lucrează pentru defavorizaţi

EconomieSocialTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - oct. 01, 2016 0 730

Un grup de păpuşi prietenoase, cu feţe desenate pe nuci de toamnă şi veştminte populare, aşteaptă pe o măsuţă. Dincolo, de cealaltă parte a sălii, pe o altă masă – trei girafe galbene, croşetate, te privesc curioase. Doi paşi mai încolo găseşti broşe-flori şi mărgele, pernuţe cu urşi panda, suc de mere şi borcane decorate cu seminţe. La Cluj e târg ce adună ONG-uri, care, dincolo de cuvintele standardizate în limbaj european de proiecte şi fonduri („situaţii de risc”, „vulnerabilităţi”, „integrare sociale”, „comunităţi marginalizate”), se ocupă, de fapt, cu ceea ce mulţi dintre noi preferăm să nu vedem: cu oameni amărâţi şi, de multe ori, chiar aşa cum zic cuvintele împrumutate de la europeni pentru a descrie situaţii – marginalizaţi.

dsc_3676

Timp de două zile, vineri şi sâmbătă (30 septembrie – 1 octombrie), clujenii au fost invitaţi la Târgul de Economie Socială “Clujul Inclusiv”, cu  produse realizate de persoane din categorii defavorizate.

 

dsc_3679

dsc_3685

Târgul a adunat organizații și asociații din România a căror activitate principală este integrarea socială a persoanelor cu dizabilități, tineri din centre de plasament, persoane din centre de zi ori aflate în închisoare. Ediţia a 3-a s-a ţinut la muzeu, în sala Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, de pe strada Memorandumului, cu program anunţat ca o zi de muncă – opt ore: 10.00-18.00. Evenimentul este organizat în cadrul proiectului Clujul Inclusiv!, proiect realizat şi susţinut de Pactul Regional Nord-Vest pentru Ocupare şi Incluziune Socială în colaborare cu Municipiul Cluj-Napoca.

 

dsc_3672

dsc_3671

dsc_3678

dsc_3684

Au venit asociaţii care se ocupă de copii cu sindrom Down sau autism, care au grijă de bătrâni sau de copii părăsiţi. La bucata de masa unde s-au aşezat cei de la „Aşezământul pentru copii Sfântul Onufrie cel Mare”, alături de girafele curioase stau câteva pliante, cu poze de şantier, care te fac să simţi o adiere de uşurare contrariată: totuşi Biserica mai poate, uneori, să facă şi altceva decât catedrale măreţe şi e în stare să se apuce de şantiere şi strâns bani pentru ceea ce oamenii de rând ar avea nevoie. Aşezământul menţionat se ridică, aflăm, pe terenul donat de mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Floreşti. Proiectul este gândit pentru peste 40 de copii părăsiţi, „aflaţi în dificultate” şi va fi alcătuit din patru corpuri de cazare – case de tip unifamilial şi un imobil multifuncţional.

dsc_3673

Casa din Florești e făcută pentru „susținerea familiilor şi a copiilor”, aflăm de la reprezentanta asociaţiei filantropice. „Construcţia e ridicată; mai sunt unele lucrări de făcut, dar se poate locui acolo. A ajuns deja o fată de 16 ani, cu fetița ei, care locuiesc acolo. Beneficiarii pentru care s-a gândit acestă locuinţă sunt, în general, copii cu dizabilități, copii orfani, femei care vor să îşi păstreze copiii, unele părăsite de soţi sau date afară de acasă de părinți. Sunt de oriunde din ţară, fata care a venit deja e din Timișoara. Ajung la noi prin biserică – cineva din biserică află şi le îndrumă”, spune reprezentanta care e responsabilă două zile şi cu vânzarea produselor făcute de voluntari.

Lumea păpuşilor

Printre cei de dincolo de standuri, la masa cu păpuşi din nuci, o găsim pe Gabriela Pop, preşedinta asociaţiei umanitare Împreună pentru ei, care a venit la târgul de la Cluj din vecini, din Baia Mare, fostul nostru contracandidat la „Capitală Europeană a Culturii 2021”. „Reprezint două asociații – o asociaţie și o structură de economie socială a unei asociații, care s-au născut din nevoia pe care am identificat-o la persoanele cu dizabilității în cadrul programului de formare a abilităţilor de viață independentă. Suntem prezenți pentru a treia oară la expoziţie. Fiecare prezență e o ocazie prin care îți mai îmbunătăţeşti anumite strategii de marketing, de comunicare. Interesant e să văd că de fapt chestiunile acestea le observă chiar beneficiarii”, spune Gabriela Pop.

Asociaţia lucrează cu mai multe categorii de beneficiari: copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice, familii aflate în situații de risc, comunități marginalizate, de romi. Funcționează în Baia Mare în trei locații, unde se desfăşoară activități de tip centru de zi sau after school. „O bună parte din activitate ne-o desfășurăm în comunitate, în cartiere, în comunitatea de romi. Încercăm o dezvoltare comunitară, în munca noastră antrenăm și alte instituții – școală, cabinete medicale, spitale, încercăm să rezolvăm problemele prin soluții integrate”, încearcă să explice preşedinta de asociaţie. Cât de complicată e supraviețuirea unei astfel de organizaţii? Mai direct: din ce trăieşte organizaţia? Gabriela zâmbește. „E foarte greu”, vine primul răspuns. „În cea mai mare parte ne bazăm pe cotizația şi pe sumele donate de membrii fondatori. Dar nu neaparat totul se rezumă la bani, există şi alte nevoi. Contează timpul pe care îl alocă voluntarii pentru activităţi, bunurile pe care le primim, donațiile, acestea ne ajută foarte mult să acoperim nevoi ale familiei, nu se rezumă totul la bani. E greu mai ales când ești nevoit să plătești personalul, care trebuie să aibă constanță în program. În plus, serviciile acestea trebuie să funcționeze după niște standarde și reguli”, spune Pop. Fiindcă suntem la târg care promovează „economia socială”, am vrea să aflăm cât de sustenabilă e, acum, ideea de antreprenoriat social. Prezența la astfel de târguri (unde, cel puţin în prima oră de funcţionare, lumea încă nu se înghesuise, iar de multe ori sumele cerute pe produse sunt de câţiva lei) e mai mult simbolică? E demers pentru conștientizare şi apropiere de public? Pentru implicare a beneficiarilor serviciilor asociaţiei? „Noi chiar avem o activitate economică. Aceasta a fost sustenabilă în anumite perioade, iar acum suntem oarecum aproape pe linia de plutire, fiindcă am făcut noi angajări. Avem o întreprindere socială unde lucrează persoane cu dizabilități și prestează servicii de prelucrare arhivistică. E adevărat că timpul de execuţie a unei astfel de lucrări este puțin mai lung decât cel necesar pentru cei ce prestează în alte companii. Dar mă bucur că beneficiarii pe care îi avem au ajuns să conștientizeze că serviciul pe care îl prestăm e unul corect şi e mai bine să fie de calitate decât să ai ceva rapid”, spune Pop. În două structuri lucrează acum 27 de persoane, dintre care 80% sunt persoane cu dizabilități. „Mai avem copii care au părăsit sistemul de protecție a copilului, dar sunt cu vulnerabilităţi multiple, de etnie romă, sunt persoane cu dizabilităţi, familii monoparentale. Aceşti angajaţi au, desigur, salarii. Am avut perioade în care am fost pe profit, dar apoi am mai angajat persoane şi acum aproape reuşim să ne susţinem. Avem şi clienți, dar, din păcate, nu reușim să onorăm toate comenzile – e o meserie destul de complicată, formarea durează mult, e o muncă cu responsabilitate. Am avut și ghinionul să preluăm nişte arhive pe care le au refuzat sau distrus alții. Dar avem și un avantaj față de concurență: când reușești să faci un lucu bine, acesta funcționează ca reclamă”, spune fondatoarea întreprinderii sociale Humanity.

Apoi, activităţile se multiplică, se diversifică, se schimbă. După nevoi. „Anul trecut am demarat un program, după ce s-au înmulțit cazurile de TBC și copiii pe care am reușit să îi aducem în școală erau respinși pe urmă, pe motiv că prezentau risc și pentru ceilalți. Trebuia să facem ceva, asta e o problemă ce ne privește pe absolut toți. Am derulat un proiect finanțat în cadrul căruia am identificat în cadrul comunității de romi cazurile de TBC și le-am orientat către Programul Național. Ei nici nu știau că există un progam național gratuit, pentru care nici nu trebuia neaparat să ai calitatea de asigurat ca să poți să beneficiezi de anumite servicii. Am lucrat și cu școlile și cu medici care explicau care sunt riscurile în astfel de cazuri și care nu sunt riscuri”, arată Gabriela. Şi munca tot continuă. „Acum am observat că sunt mulți copii neînscriși la medic de familie și nevaccinați, acesta este următorul nostru proiect. Acum doi ani am identificat creșterea abandonului școlar și am aflat că există mulţi copii care au vârstă școlară și nu sunt înscriși la o formă de învățământ. Aşa că am început un progarm în unul din cele mai sărace cartiere ale orașului şi am reușit în ultimii doi ani să menținem și să ducem 212 copii la școală”, povesteşte preşedinta de asociaţie.

dsc_3681

„Cred că e foarte important să crezi în ceea ce faci și să vrei să schimbi ceva. Am observat asta și la beneficiarii noștri: dacă transmiți, și ei preiau. Acum, la rândul lor, mulți dintre beneficiarii pe care i-am avut sau pe care îi avem s-au transformat în resurse pentru asociație sau pentru alți beneficiari. De exemplu, dacă au o informaţie în legătură cu un job, vin la noi şi ne spun. E important asta pentru familii în nevoie, care nu au locuri de muncă. Degeaba te duci doar cu sprijin pentru copii sau cu donaţii, trebuie să vezi la rădăcină, să vezi de unde pleacă problema. E foarte important lucrul ăsta. Sau sunt angajatori care la început au fost reţinuţi, când le băteam la ușă din nevoia de a rezolva problema unui beneficiar. Au fost reticenți, am insistat, iar acum ei sunt cei care ne solicită. S-au schimbat destul de mult mentalitățile, cred că asta e cel mai important”, concluzionează Gabriela Pop, președintele asociației.

Doi dintre copiii-artişti, autori de păpuşi şi mici obiecte decorative au venit la Cluj şi dau rapid o mână de ajutor, să ne explice metoda de lucru. Daniela și Florin ne povestesc despre oferta din târgul de la Cluj:

Economia socială în era online-ului

Silviu Ispas, director executiv la Pactul Regional Nord-Vest pentru Ocupare şi Incluziune Sociala
Secretariatul PROIS-NV, promite un pas următor în ceea ce priveşte proiectul: un magazin online pentru astfel de produse. „În pregătirea târgului, am organizat nişte cursuri în care am încercat să transmite cunoștințe despre marketing, vânzare, organizare. Vrem să ducem lucrurile mai departe, să permanentizăm acest târg, să îl organizăm în continuare şi să mai diversifcăm  ce se întâmplă înainte și după târg. Mergem şi spre zona de internet, ne gândim la un magazin, o platformă permanentă care să ofere posibilitatea celor interesați să cumpere şi în afara târgurilor”, a spus Isapas.

dsc_3674

Turul târgului, în muzeul-gazdă

Végh Éva, muzeograf la muzeul-gazdă, şi-a împărtăşit impresiile de după târg. „Am stat de vorbă cu câţiva dintre expozanţi pentru a afla care sunt aşteptările lor în legătură cu acest târg. Am aflat, de exemplu, că D-na Laura Nistor, coordonatoarea voluntarilor din Floreşti de la Aşezământul Onufrie de lângă Mănăstire, a venit din dorința de a oferi produse hand-made care nu se găsesc în magazine. M-am uitat la ele şi chiar sunt foarte frumos lucrate, iar preţul este unul mic comparativ cu munca depusă pentru realizarea acestor jucării croşetate de voluntarele Centrului. Banii rezultaţi din vânzarea acestor produse vor fi folosiţi pentru a ajuta copii defavorizaţi din case de tip familial. „Dăruind vei dobândi” este motto-ul Asociaţiei DownCer de la Centrul Educaţional Raluca din Someşeni. Produsele lor sunt realizate de tinerii cu sindromul Down şi pot să vă spun că semnele de carte şi alte mici obiecte realizate de aceştia sunt foarte frumoase. Tinerii sunt coordonaţi să lucreze singuri şi independent, iar banii vor fi folosiţi pentru susţinerea Centrului care doreşte să funcţioneze din forţe proprii. La acest târg, puteţi cumpăra şi sucuri naturale de căpşuni, pere şi mere oferite de Centrul de zi Viitorul Copiilor din Dej. La această ediţie a 3-a sunt prezente peste 20 de asociaţii şi organizaţii care au un scop comun: de a ajuta copiii şi tinerii defavorizaţi, pe cei cu dizabilităţi, persoane din centre de zi ori aflate în închisoare și familiile acestora. Produsele expuse sunt foarte variate şi frumos lucrate, merită văzute şi mai ales cumpărate, iar prin acest gest expozanţii sunt ajutați să își urmeze țelurile”, scrie muzeograful pe pagina de Facebook a MET.

Câteva imagini postate de Muzeul Etnografic:

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.