FOTO/VIDEO TermoNapoca, firma Primăriei care furnizează energie termică în regim centralizat, forțează oamenii să se debranșeze sau îi lasă fără căldură în plin sezon rece. Între timp, Primăria și-a asumat să investească milioane de euro în rețeaua de termoficare până în 2030, pentru a scădea facturile și a convinge clujenii să se rebranșeze

AdministrațieTop News by Luminiţa Silea - oct. 14, 2025 0 704

În Clujul cu ambiții de neutralitate climatică până în 2030 și al investițiilor de milioane de euro pentru modernizarea sistemului de producere și transport al energiei termice, două familii au fost lăsate fără căldură și apă caldă în plin sezon, în timp ce TermoNapoca a început să furnizeze căldură imobilelor racordate la sistemul centralizat. Oamenii nu sunt debranșați de la sistem. Acestea locuiesc pe strada Tășnad, în cartierul Mănăștur, și sunt deservite de CT 27 Mănăștur. Mai mult, riveranii invocă condiții medicale pentru care spun că cea mai bună formulă pentru ei este să aibă căldură constantă prin sistemul centralizat. Societatea Primăriei a făcut eforturi ca oamenii din zonă să se debranșeze de la sistem și i-a notificat că nu le va mai furniza căldură și apă caldă deoarece nu mai este rentabil, în loc ca politica să fie invers, așa cum oficialii Primăriei s-au lăudat public că, în Cluj-Napoca, blocuri întregi cer să revină în rețeaua centralizată, au arătat respectivele familii.

Paradoxal, în septembrie și octombrie, oamenii aveau apă caldă, iar centrala CT 27 Mănăștur, care îi deservea, fumega pe coș, după cum arată mai multe fotografii și filmări făcute de riverani. Imediat după ce reporterii Actualdecluj.ro l-au contactat pe directorul TermoNapoca, Emil Miron, respectiva centrală a fost oprită în după-amiaza zilei de 10 octombrie. Cu atât este mai curioasă decizia societății Primăriei, cu cât respectiva centrală se află într-o zonă unde s-a pornit un amplu proiect imobiliar (ansamblul Tower, deocamdată blocat), iar politica enunțată de aceeași oficiali — primarul Emil Boc și viceprimarul Dan Tarcea — vizează tocmai încurajarea dezvoltărilor imobiliare sustenabile, cu centrală de bloc sau cu racordarea la rețeaua publică.

În Cluj-Napoca, 20% din populația orașului beneficiază de căldură prin sistemul centralizat asigurat de Compania de Termoficare Napoca, potrivit datelor prezentate în luna octombrie în presa locală. Oamenii au reclamat, în sezonul trecut, facturi exorbitante la încălzire, iar tendința a fost ca tot mai mulți clujeni să se debranșeze de la rețea. Două familii din Mănăștur, de pe strada Tășnad, nu doresc acest lucru, însă TermoNapoca refuză să îi mai deservească.

„Din 2 octombrie a început furnizarea căldurii în Cluj-Napoca. În blocul în care locuim am avut apă caldă în parametri normali, iar CT 27 Mănăștur, care ne deservește, a funcționat în parametri normali. Suntem două apartamente rămase în rețea, din câte știm. Toate persoanele care locuiesc aici prezintă boli cronice, fiind persoane vulnerabile din punct de vedere medical. Din 9 octombrie deja nu se mai furnizează căldură. Anul trecut, cât și anul acesta, Termoficare Napoca ne-a trimis adrese prin care ne înștiințează că nu vor mai furniza agent termic și apă caldă, justificând că CT 27 Mănăștur nu este rentabilă. Însă pentru noi, încălzirea cu agent termic centralizat reprezintă cea mai bună soluție, din punct de vedere medical, și nu dorim să ne debranșăm de la rețea. Anul trecut am avut căldură și apă caldă. Temperatura a fost constantă în apartament și am plătit circa 800 de lei pe lună. Anul acesta, nefiind debranșați, Termoficare Napoca refuză să ne furnizeze căldură și apă caldă în plin sezon rece. Vor, unilateral, să ne lase fără servicii. Tot citim că se vor investi milioane de euro în rețeaua de termoficare pentru reducerea pierderilor și scăderea facturilor și ne întrebăm pentru cine se fac aceste investiții, dacă cei de la societate vor să se descotorosească și de clienții pe care îi mai au. Cu siguranţă există un plan cu această centrală sau cu terenul aferent. Acum terenul se foloseşte ca depozit de materiale de către RADP pentru lucrările la străzi”, au arătat riveranii.

Aceștia au mai arătat că Termoficare Napoca a motivat că nu va mai furniza agent termic familiilor racordate de pe strada Tășnad, deoarece acestea și-ar fi asumat realizarea unui sistem individual de încălzire și apă caldă.

„Este interpretarea lor, după ce i-am notificat în 2024, prin avocat, că nu ne pot rezilia unilateral contractul sau să nu ne mai furnizeze căldură. Anul acesta, centrala de cvartal a pornit și suntem în imposibilitate să ne realizăm un sistem alternativ pentru a avea apă caldă și căldură”, au mai spus oamenii.

Aceștia au făcut demersuri legale încă de anul trecut, prin avocați, pentru a se asigura că vor avea în continuare căldură și vor rămâne în rețeaua centralizată. Riveranii atrag atenția că CT 27 Mănăștur este folosită ca depozit de materiale de construcții. Potrivit locuitorilor de pe strada Tășnad, centrala a funcționat în toată această perioadă, până vineri, 10 octombrie, în jurul orei 15.00, când coșul nu a mai fumegat.

A fost și momentul în care reporterii Actual de Cluj l-au contactat pe directorul TermoNapoca, Emil Miron, pentru a-i cere lămuriri cu privire la situația oamenilor de pe strada Tășnad, lăsați fără căldură. Directorul a declarat pentru Actual de Cluj că CT 27 Mănăștur este închisă — și punct — fără nicio posibilitate ca, cel puțin în următorii 10 ani, să mai poată fi redeschisă. Situația, a mai spus Emil Miron, este generată de faptul că această centrală nu mai face parte din strategia de dezvoltare lansată de oraș pentru rețeaua de termoficare, chiar dacă a recunoscut că este într-o zonă unde există potențiali utilizatori, inclusiv din sectorul privat.

Despre problema semnalată de familiile de pe strada Tășnad, Emil Miron a arătat că societatea pe care o conduce este în litigiu juridic cu respectivele familii, care ar fi fost notificate încă de anul trecut că CT 27 se va închide din lipsă de utilizatori. El nu a dorit să comenteze situația de față și nici să adauge mai multe legat de faptul că societatea de termoficare există pentru a oferi servicii clujenilor și ar trebui să facă eforturi pentru ca aceștia să rămână în rețea, nu să își instaleze centrale proprii.

Despre o viitoare utilitate pe care orașul vrea să o dea CT 27 (spre exemplu, cum s-a întâmplat în cazul unei alte centrale — CT 19 — care a rămas fără utilizatori în Mănăștur și care a fost demolată, iar zona a devenit părculeț), directorul Termoficare Napoca a spus că aceasta nu a fost stabilită.

Trebuie precizat că CT 27 Mănăștur este în mijlocul ansamblului Tower, un proiect imobiliar abandonat între timp din cauza litigiilor, însă pentru care cu siguranță vor exista planuri de relansare. Iar pentru ansamblurile de acest fel, mai ales pentru cele din mijlocul orașului, politica Primăriei a fost ca ele fie să aibă centrală de bloc, fie să se racordeze la sistemul centralizat. Mai mult, în comisia de urbanism, proiectanţi cu trecere la Primărie au anunţat deja intenţii de a racorda investiţii imobiliare propuse în Cluj-Napoca la sistemul centralizat al TermoNapoca.

Primăria și-a asumat şi o strategie în 2020 prin care 200 de milioane de euro sunt investiți în rețeaua de termoficare până în 2031. Viceprimarul Dan Tarcea anunța în iulie 2024 că investițiile sunt menite să reducă poluarea, pierderile din rețea, iar serviciul să devină atractiv pentru clujeni printr-un preț mai mic în regim centralizat, mai ales că există și posibilitatea contorizării individuale, iar fiecare vede cât plătește și cât consumă. „Nu este nicio obligativitate ca cineva să revină la sistemul centralizat și cred că va fi un transfer natural, în momentul în care cetățenii vor vedea avantajele pe care le oferă acest sistem, inclusiv un preț mai mic la Gigacalorie”, arăta Tarcea. Concret, potrivit documentației aprobate de Consiliul Local, proiectul vizează așa-numitele „insule de energie” din zona Pata, cartierele Mănăștur și Gheorgheni, precum și modernizarea sistemului de producere și transport al energiei termice.

Termoficare Napoca a trimis adrese chiar și către persoane decedate de pe strada Tășnad, pentru a fi siguri că toată lumea se debranșează

„Datorită circumstanțelor tehnico-economice ale sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din zona dumneavoastră de deservire, nu va mai fi posibilă furnizarea energiei termice (încălzire și apă caldă de consum) către imobilul situat pe strada Tășnad nr. 18, scările 1–4 și 6.

Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat al municipiului este constituit din mai multe sisteme unitare (SACET), compuse din surse centralizate de producere a energiei termice (centrale termice) și rețelele aferente de transport și distribuție către consumatori, pe diferite cvartale.

Pentru zona de furnizare Tășnad nr. 18, scările 1–4 și 6, a fost construită o centrală termică de cvartal — CT 27 Mănăștur. Acest punct de producere, precum și rețelele de distribuție aferente, au fost proiectate și instalate pentru a livra energie termică unui număr de aproximativ 680 de apartamente din arealul Tășnad–Arinilor.

În decursul ultimilor ani, în mod etapizat, utilizatorii sistemului centralizat de alimentare cu energie termică racordați la acest punct de producere au decis instalarea altor sisteme de încălzire, renunțând la sistemul centralizat. În prezent, un singur utilizator mai este racordat și beneficiază de serviciul de alimentare din sistemul centralizat.

În aceste condiții, furnizarea energiei termice nu se mai încadrează în criteriile tehnico-economice privind funcționarea unui SACET, întrucât costurile generate de funcționarea centralei în asemenea condiții sunt mult peste prețul de furnizare a energiei termice. Aceste costuri de producție sunt disproporționat de mari față de scopul urmărit.

Demersul nostru nu are alt scop decât de a asigura continuitatea serviciului public la nivelul municipiului Cluj-Napoca, acolo unde condițiile tehnico-economice se încadrează în limitele principiilor de funcționare ale unui sistem centralizat de alimentare cu energie termică (SACET).

Situația existentă în arealul dumneavoastră de deservire nu este și nu a fost generată de acțiunile societății noastre, însă decizia este necesară pentru a respecta principiile stabilite de lege.”, a arătat Termoficare Napoca într-o astfel de adresă.

Ce declara viceprimarul Dan Tarcea în 2022 despre strategia de termoficare

„Ca obiectiv, ne-am propus ca, până în 2030, să atragem 200 de milioane de euro pentru a investi în sistemul nostru de termoficare, astfel încât să apară și o tranziție naturală a oamenilor care astăzi se încălzesc cu centrale proprii de apartament, deoarece va fi mult mai ieftin. Direcția este foarte clară. Europa merge în această direcție. Pe de altă parte, nu este suficient doar să fii conectat la un sistem centralizat sau să ai o centrală pe scară ori pe bloc. Evident că nu-l putem obliga pe om și nici nu vrem să-l obligăm să se conecteze la sistemul centralizat. Aceasta va trebui să devină o decizie personală, după ce va vedea că plătește mai mult decât vecinul care este conectat la sistemul centralizat”, a spus Tarcea, citat de monitorulcj.ro. 

Strategia Primăriei privind termoficarea prevede modernizarea rețelelor, menținerea clienților conectați la sistemul centralizat și atragerea de noi abonați prin eficientizare, diversificare de tehnologii și reducerea emisiilor de CO2.

O centrală termică din Mănăștur a devenit loc de joacă în 2023

Din aceleași considerente anunțate public – că nu mai are clienți branșați – Primăria a renunțat la o centrală termică, CT 19, din cartierul Mănăștur și a transformat zona de 950 de metri pătrați într-un loc de joacă. Apoi a prezentat imagini cu zona, înainte și după investiție, lăudându-şi politica de a face oraşul verde.

 

Imagini din perioada septembrie-ocotmbrie cu CT 27 Mănăştur

Nici un comentariu