FOTO/VIDEO Academia de Muzică „Gheorghe Dima” și-a deschis porțile noului campus construit în Cluj, cel mai mare și mai valoros proiect cultural și educațional realizat cu fonduri guvernamentale în România din 1989 până în prezent

ActualitateCulturăEducaţieTop News by Luminiţa Silea - sept. 23, 2025 7 10638

Academia de Muzică „Gheorghe Dima” a intrat în posesia noului campus construit (aproape de la zero) în Cluj-Napoca. Acesta a fost edificat în cartierul Mănăștur din Cluj pe ruina fostului spital de urgență și cuprinde o sală de spectacole cu peste 1000 de locuri, săli de curs și spații de cazare pentru studenți. Mai este în construcție, în spatele sediului, un amfiteatru în aer liber cu 2100 de locuri care urmează să fie gata anul viitor.

Rectorul instituției, Vasile Jucan, spune că este vorba despre cel mai mare (peste 27.000 de metri pătrați construiți) și mai modern (cu materiale și tehnologii de ultimă generație, inclusiv cu marmură pe jos) sediu (cu sală de concerte) din țară, cea mai amplă investiție cultural-educațională susținută de statul român -peste 123,8 milioane lei. Oficialul a oferit și un prim tur al infrastructurii educaționale.

Anul școlar se va deschide în 29 septembrie, în noul sediu. În 3 și în 6 octombrie vor fi organizate două concerte, primul, susținut de Filarmonica Transilvania și cel de al doilea, de către soliștii Academiei de Muzică.

„La jumătatea lui 2021 am început și, după 4 ani de la începerea construcției, azi pot spune: împlinitu-s-a! Suntem aici. Oficial, de vineri, 19 septembrie, Academia Națională de Muzică a intrat în posesia noului sediu. Ne vom muta cele două facultăți și toate celelalte structuri, și vom începe aici anul universitar. Spațiul reunește într-un singur loc toate resursele necesare pentru formarea muzicienilor și artiștilor, studenții pot rămâne aici 24 de ore, nu o să aibă timp pierdut între cursuri și repetiții. Bine că am ajuns aici. Academia de Muzica are sediu. Am mers pe amprenta existentă a fostei construcții a Spitalului de Urgență, am păstrat fundația, în care au existat deja bani românești cheltuiți și am reconstruit totul, ceea ce ne-a permis să salvăm și timp și bani. Este cel mai modern și mai mare campus din țară, cu peste 27.000 de metri pătrați construiți. Mai avem în construcție un amfiteatru cu 2100 ce locuri, în spatele clădirii unde așteptăm inclusiv festivalul Untold, JAzz in the Park și celelalte instituții din Cluj. De ce am ținut să avem o sală cu peste 1000 de locuri, în condițiile în care avem doar Sala Radio cu 941 de locuri? Ca să avem șanse să ajungem la o acustică modernă și să intrăm în circuitul european. Lumea o să ne caute. Este cea mai mare investiție a statului român, fără fonduri europene”, a explicat rectorul Vasile Jucan.

Campusul Academiei de Muzică are în centru sala de concerte cu 1031 de locuri, botezată Héritage (moștenire), o denumire găsită de comun acord la nivelul instituției, cea mai mare sală de concerte construită în România după 1989. Proiectată de arhitectul Cristian Mihăescu cu aportul Marianei Stan, singura acusticiană din țară, sala este gândită pentru concerte simfonice, operă, balet, cor, concerte de cameră, cu o acustică calibrată la cele mai exigente standarde internaționale și o durată de reverberație de 1,55 secunde. Sala are finisaje Gustafs, din lemn de esență nobilă, material utilizat în toate sălile prestigioase din lume. Pereții laterali includ elemente difuzante inovatoare, realizate pentru prima dată în România, inspirate din modelele Academiei de Muzică din Stockholm, iar plafonul este suspendat cu 10 unde curbate pentru echilibru și claritate. Scena Sălii Heritage are o capacitate maximă de 200 de persoane, și dispune de o fosă cu o capacitate de 50-60 persoane (dotată cu o rampă elevatoare de tip spiralift, o tehnologie unică la nivel mondial, astfel încât poate urca până la nivelul scenei și se transformă fie în extensie a acesteia, fie în spațiu pentru public dacă e acoperită cu pardoseală).

După cum a explicat rectorul Vasile Jucan în cadrul unui tur prin noul campus, despre dotările tehnice, „nici nu am crezut vreodată că vom ajunge în cei 106 ani de existență. Cred că nici Untoldul nu are ce avem noi”.

„Pe jos avem marmură, material pe care îl avem și în caminul studențesc”, a mai completat rectorul. Campusul ocupă 2 hectare și are o suprafață de 27.000 de metri pătrați construiți. Are săli de curs și de studiu individual, studiouri acustice, sală de coregrafie, sală de regie, sală de încălzire pentru orchestră și cor, bibliotecă cu sală de lectură, amfiteatre, sală de sport, vestiare, ateliere, depozite pentru decoruri, dar și un cămin cu 182 de locuri (55 de camere) și zone de socializare pentru studenți. Clădirea include două amfiteatre de câte 239 locuri fiecare, unul dintre ele fiind dedicat concertelor de orgă și muzicii camerale, iar cel de-al doilea include un adăpost de protecție civilă de 363 mp, transformat în arhivă. „Unul dintre avantajele rezultate din faptul că am folosit fundația spitalului regional a fost că avem, când s-au gândit compartimentările, foarte multe băi”, a mai spus rectorul, în timpul turului prin noul sediu.

Întregul ansamblu este dotat cu sisteme moderne de climatizare și ventilație, iluminat adaptat sălilor de curs și scenelor, infrastructură digitală de ultimă generație și accesibilitate pentru persoane cu dizabilități. Campusul include, de asemenea, spații tehnice, zone administrative și utilități care asigură funcționarea la standarde europene.

„Au fost multe provocări, dar nu așa de mari cât să nu putem trece peste ele. În primul rând a fost să o conving pe soția mea că sunt la serviciu pentru că aici mi-am petrecut toate zilele. Un mare avantaj al construcției inițiale, amprenta Spitalului General de Urgență, a fost faptul că erau multe săli mici, iar specificul nostru este că se lucrează și individual profesor-student, ca urmare am putut amenaja spațiile pentru ce aveam noi nevoie. Fiecare sală de studiu este tratată acustic și fonic. Un mare aport l-au avut cei de la Construcții Erbașu, care au fost profesioniști desăvârșiți”, a explicat Răzvan Bîțu, directorul general al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”.

Rectorul Vasile Jucan a completat că nu s-a așteptat să se ajungă la asemenea calitatea. El a mai spus că a semnalat încă de la tentativa Cluj – Capitala Culturală Europeană că nu există patrimoniu fizic cultural în Cluj și că, fără acesta, orașul nu se poate impune la nivel european. „Primarul Emil Boc mi-a spus că nu credea vom reuși sau că nu va exista cineva care să ne oprească cineva să realizăm ceea ce am realizat. Ne-a și felicitat. Au fost momente dificile în acești 4 ani. Am trecut prin 22 de comisii interministeriale și am fost și în pragul umilinței de multe ori dar am reușit să răspundem de fiecare dacă elegant. Au fost momente grele și bătăioase. E o realizare culturală și educațională. Am modificat chiar și misiunea universității noastre ca să răspundem și activităților culturale. Vom avem cele două concerte în 3 octombrie și în 6 octombrie, orchestră și cor. Acolo va fi adevărul. Vor veni și orchestre foarte mari să concerteze aici. Holender (Ion, directorul Operei din Viena) a fost aici și abia așteaptă să vină să concerteze. La fel și Măcelaru (Cristian, directorul Festivalului George Enescu din București) ne-a confirmat. Deja, la nivel cultural, suntem depășiți. Am invitat și Filarmonica, formată din foștii noști soliști, pe care o considerăm sora noastră să vină, desigur, instituțional, cu chirie, să funcționeze aici, cu noi. Mai ales că sala UBB în care concertează, la Casa Universitarilor va intra în renovare de la anul.  Le-am pus la dispoziție și 2500 de metri pătrați. Am înțeles, de la Consiliul Județean, cei în subordinea căruia funcționează Filarmonica, că mai sunt pași juridic de parcurs. Contractul este pe masă, chiria este 94.000 lei pe lună, puțin peste ce plătesc ei acum. Concertul inaugural este deja programat. Nu am putut include și Opera Română și pe cea maghiară pentru partea de programări la concerte, cu deschiderea anului universitar, cu mutatul și cu celelalte evenimente, dar suntem deschiși și vom avem o discuție cu ei să vină să testeze sala”, a mai spus Vasile Jucan.

El a mai precizat că nu poate numit un politician clujean care a contribuit la proiect. „Toți își arogă merite. Ceea ce pot spune este că nu ne-au încurcat”, a mai spus rectorul pe parcursul turului prin clădirea care, la o primă vizită, arată ca un labirint.

Deja instituția a început să se mute. Afară, muncitorii au adus totemul campusului, o statuie realizată de sculptorul Vasile Mocanu, o liră-monument care se va dezveli odată cu începerea anului universitar. Înăuntru, alți lucrători cărau, cu liftul piane. La intrarea în Sala de Concerte tronează un candelabru impunător, de care rectorul a spus că e în ton cu grandoarea sălii. De jos sau de sus, sala de concerte aceasta este absolut spectaculoasă (Vezi explicațiile video ale rectorului care s-a arătat puțin mâhnit că nu a fost primul care să testeze acustica sălii).

Ce mai trebuie făcut? Explică tot rectorul Vasile Jucan.  „Eu mi-a asumat în noul mandat pentru care am fost prospăt ales să acreditez la nivel european universitatea noastră. Până acum, nu am putut face acest lucru deoarece nu avem un sediu propriu, cel din centru fiind retrocedat greco-catolicilor. Acum, trebuie spus că avem și o extensie în țară la Piatra Neamț, unde avem și o facilitate de cazare pentru studenți. Mai avem în Cluj și un cămin pe strada Albac”, a mai spus Vasile Jucan. El a completat, de la ultimul etaj al construcției, că și autoritățile locale trebuie să pună umărul și să transforme depoul de tramvaie, troleibuze și autobuze într-o parcare modernă, mai ales că acesta este vecin cu noul campus. „Suntem o instituție de cultură, între Mănăștur și Florești și credem că vom ridica nivelul cultural și oamenii vor veni către noi. Deja locurile la primele concerte au fost demult ocupate”, a mai spus rectorul.

Proiectul campusului Academiei de Muzică, realizat integral din fonduri guvernamentale, are o valoare totală de 127,8 milioane lei și reprezintă cea mai amplă investiție a statului român în infrastructura culturală și educațională de după 1989. Realizarea investiției a fost posibilă prin subprogramul „Instituţii de învăţământ superior de stat”, parte a Programului naţional de construcţii de interes public sau social, derulat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii. Lucrările au fost executate de asocierea Construcții Erbașu, Concelex Engineering și Terra Gaz Construct.

„Am avut noroc. Aveam SF-ul și situația juridică rezolvată cu terenul când am aflat de Compania de Investiții și de fondurile pe care le avea alocate deja pentru construirea de cămine studențești. Așa am pornit. Înainte de cei 4 ani de când am anunțat în 2021 că se face proiectul, au mai fost șase în care l-am pregătit”, a mai completat Vasile Jucan.

Academia de Muzică din Cluj are aproximativ 1050 de studenți.