FOTO Prima stupă budistă din Transilvania, construită în județul Cluj, la Tranișu lângă Huedin / Marius Micu, fondatorul centrului budist: Prima stupă am văzut-o în Islanda și arhitect fiind m-au impresionat proporțiile echilibrate ale construcției, armonia pe care o emana

ActualitateCulturăTop News by Actual de Cluj - iun. 29, 2024 0 2593

După ce a terminat facultatea de Arhitectură, Marius Micu a ajuns la concluzia că nu este suficient să studieze budismul de unul singur, și a căutat centre budiste europene, aventură care s-a transformat într-un an de voluntariat în organizații legate de budismul tibetan. A devenit budist la Londra, fapt care implică o ceremonie cu un maestru recunoscut. A lucrat doi ani în Germania ca arhitect, dezvoltând între timp o rețea de prieteni budiști și conectându-se cu centrele din cadrul FPMT. „Totuși, nu eram fericit, simțeam un vid spiritual, voiam să mă întorc în România”, mărturisește Marius.

Revenind în țară în 2017, el a cumpărat un teren la Tranișu, sat aflat la 20 km de Huedin, în județul Cluj, în regiunea cu care era conectat din copilărie datorită familie sale. Pe acest teren își imagina încă de atunci să construiască o stupă, o construcție religioasă simbolică budistă, care poate fi folosită ca loc de rugăciune sau meditație. „Prima stupă am văzut-o în Islanda, și fiind arhitect, m-au impresionat proporțiile echilibrate ale construcției, armonia pe care o emana. Momentul acela a fost unul de revelație pentru mine: am simțit că vreau să construiesc o stupă în România”, spune Marius.

Între timp, apelând la prietenii budiști din Europa de Vest, a început să țină cursuri pe teme budiste, organizând evenimente în diverse locații din Cluj Napoca. A primit inspirație și ghidare de la diverși învățători budiști, precum Lama Zopa Rinpoche și călugărița budistă Robina Courtin. Întâlnirea cu acesta în primăvara lui 2017 avea să fie un moment decisiv în coagularea unei comunități. „Robina se afla la București și am invitat-o la Cluj să țină o conferință. A fost o adevărată aventură organizarea unui conferințe cu peste o sută de persoane în sală. Am găsit în Robina un adevărat ghid spiritual, care ne-a oferit o viziune, și care ne-a sfătuit de asemenea în privința unor lucruri practice, de organizare, precum organigrama și strategiile financiare.

Studiind budismul, Marius a început să înțeleagă mai profund ideea de spiritualitate prezentă în religiile lumii, similitudinile și deosebirile dintre ele. „Partea de compasiune, legată de emoții și deschidere spre aproapele tău te pune în legătură cu ceilalți, îți oferă sentimentul de iubire necondiționată și întrajutorare. Partea cognitivă, legată de înțelepciune, îți deschide calea spre cunoașterea aprofundată a realității și a sinelui. Ambele se realizează în budism în special prin meditație, calea spirituală având nevoie în aceeași măsură de cele două elemente”, afirmă Marius, care a fost ajutat de învățăturile liderului spiritual budist tibetan  Dalai Lama privind comunicarea interreligioasă să descopere elementele de etică care sunt comune tuturor religiilor și care ghidează spiritualitatea umană.

Povestea Centrului Budist White Mahakala din Cluj sintetizează de-a lungul timpului poveștile de viață individuale și colective ale inițiatorilor luiMarius Micu. Denumirea centrului derivă din numele zeității cu același nume din tradiția tibetană, fiind o divinitate protectoare, care aduce energie pozitivă și prosperitate. „Primul nivel de relaționare față de FPMT este constituirea unui grup de studiu, prin care ne asumăm să oferim învățătura budistă persoanelor interesate. Pentru acest lucru, ni se oferă bune practici de a transmite informațiile, acces la ghizi spirituali, politici și know-how. Respectăm aceste politici, iar FPMT acceptă diferențele dintre societățile țărilor în care își desfășoară activitatea.” – spune Marius Micu, fondatorul centrului de la Cluj. Grupurile de studiu pot deveni centre după o perioadă de probă și dezvoltare de cel puțin doi ani. Organizația clujeană, care își propune transmiterea învățăturilor budismului Mahayana, se află încă la nivelul de grup de studiu, următorul pas fiind nivelul de centru, fapt care reprezintă un nivel superior de organizare și capacitate mai mare de a derula în mod constant programe educaționale.

Inaugurarea spațiului dedicat centrului a avut loc în toamna lui 2017, acesta începând să prindă tot mai mult contur, fiind organizate în mod regulat evenimente prin intermediul facilitatorilor: grupuri de discuții și meditații budiste, cursuri de yoga, ateliere de gătit vegetarian, proiecții de film, etc. „Am organizat de asemenea așa-numite programe educative seculare, evenimente care să susțină o spiritualitate de tip budist, de exemplu mindfulness, yoga sau terapii emoționale, care puteau exprima gândirea budistă în limbajul psihologiei occidentale. Toată lumea împărtășea ideea că budismul poate fi o suprastructură, un fel de umbrelă spirituală, care sa ofere o serie de practici benefice pentru corp și suflet” – spune Marius.

Anca s-a alăturat centrului în primăvara lui 2018, odată cu mutarea sediului in spațiul actual de pe str. Tipografiei nr 18.  A lucrat ca voluntar la decorarea si inaugurarea noului sediu, a studiat budismul, și a început să se ocupe de partea organizatorică, adică de implementarea proiectelor centrului. Centrul rulează periodic diferite cursuri legate de budism, majoritatea fiind ținute în limba engleză: pentru inițiere există cursurile Introduction to Buddhism (Introducere în budism) și Buddhism in a Nutshell (Budismul pe scurt), iar pentru avansați cursul Discovering Buddhism (Descoperind budismul). „Pentru fiecare modul al acestui curs avem câte un alt invitat, întreținem o relație foarte bună cu mănăstirea Nalanda din Franța, prima mănăstire occidentală din cadrul FPMT. De aici ne-au vizitat o serie de invitați care aveau studii aprofundate în domeniu: venerabilul Gyaltsen a fost primul călugăr pe care l-am cunoscut, de asemenea l-am cunoscut pe venerabilul Tharchin, care a ținut cursuri online. Venerabilul Gendun ne-a vizitat mai mulți ani la rând, iar anul trecut am dezvoltat împreună cu el proiectul Întreabă un călugăr: oricine putea să îl invite la un ceai și să discute cu el diferite aspecte ale spiritualității budiste. Acesta a rămas mai multe luni de zile la Cluj, a petrecut Crăciunul la Mănăstirea Nicula, împreună cu călugării ortodocși, apropiindu-se sufletește în mod deosebit de aceștia. De la Institutul Lama Tzong Khapa din Italia a venit Tenzin Palmo iar acum două luni a fost venerabila Dechen.” – spune Anca. Pe baza cursului Descoperind budismul organizăm o retragere spirituala anuală, care a avut loc anul acesta timp de cinci zile în luna iunie, în prezența venerabilului Tenzin Gendun.

În plus, centrul are colaborări cu psihoterapeuți care ghidează meditații pentru echilibrul emoțional, facilitatori pentru tehnici de meditație, de asemenea o serie de programe asociate, precum concertele de boluri tibetane, atelierele de pictat mandale, unde doritorilor li se pune la dispoziție toate  materialele și în decursul a câtorva ore realizează mandala, pe care o pot duce acasă. Mai sunt organizate workshopurile de rulat mantre, ceea ce reprezintă texte sacre scrise pe hârtie, care sunt introduse apoi in stupă. În cadrul proiectului Silent Space (Spațiu tăcut) se deschide spațiul pentru o meditație neghidată la care poate participa oricine, iar la final pot avea loc discuții legate de trăirile din timpul meditației.

Există unele diferențe culturale între modul de gândire occidental și cel oriental. „Noi europenii tindem să avem niște obiective concrete, pe care neapărat trebuie să le atingem, cum ar fi jobul și familia, și parcă între timp uităm să respirăm, să ne bucurăm de viață. Semnele de întrebare vin în momentul în care apare un burnout. De multe ori însă nu suntem pregătiți să ne punem întrebările esențiale legate de rostul vieții, nu întotdeauna suntem pregătiți să acceptăm consecințele acțiunilor noastre.” – afirmă Anca.

În prezent, centrul își desfășoară activitatea într-un sediu cu două camere. Într-una din ele se află altarul budist, de asemenea obiectele și imaginile sacre. La activitățile centrului participă persoane de diferite vârste, care simt nevoia de dezvoltare personală. „Desigur, fiecare participă la acțiunile cu care poate sa se conecteze, și atâta timp cât se simte conectat. De-a lungul timpului au participat zeci, chiar sute de persoane la programele centrului, unii au rămas mai mult timp, alții mai puțin. În momentul de față avem un grup stabil de circa douăzeci de persoane conectate centrului, oferind un mediu în care valorile de bază sunt acceptarea reciprocă și compasiunea. Desigur, fiecare dintre noi avem particularitățile noastre, suntem diferiți și independenți, iar în acest mediu incluziv fiecare își poate exprima nevoile, poate descoperi într-o comunitate de ce are nevoie ca să fie mai fericit. Nu suntem cu toții practicanți budiști în sensul strict al cuvântului, venim cu diferite valori personale pe care le integrăm în cadrul grupului”, explică Marius.

Marius și-a dorit construcția unei stupe și a unui centru de retragere aflat undeva departe de zgomotul orașului încă din 2017, însă a decis să pună la punct prima dată centrul din oraș, să adune oameni în jurul centrului, după care proiectul stupei ar putea să aibă un alt impact. Pe terenul de la Tranișu s-au proiectat pentru construcție două clădiri, una mai mare, având sala de evenimente la parter și camerele pentru participanți la etaj, aceasta fiind momentan în curs de construcție,  respectiv o construcție mai mică pusă la dispoziția profesorilor, deja finalizată.

Stupa se află ceva mai sus pe deal, pe partea cealaltă a drumului. A fost construită cu ajutorul voluntarilor, și a fost finalizată în luna iunie a acestui an. Pentru construcția unei stupe, este necesară binecuvântarea unui învățător călugăr budist calificat. Indicațiile privind construcția stupei de la Tranișu au fost furnizate însăși de Lama Zopa Rinpoche. Acesta a stabilit tipul stupei, amplasamentul și modul de construcție.

Stupele conțin diverse obiecte speciale, de la pământ din diferite locuri sacre, mici obiecte din lut numite tsatsas, până la un număr mare de mantre, scrise pe hârtie și rulate. Crearea diferitelor tipuri de tsatsas este o ceremonie în sine, stupele mari conținând zeci de mii de tsatsas. Alegerea a fost ca toate ingredientele stupei de la Tranișu să fie realizate de membrii comunității, astfel rulatul bucăților de hârtie galbenă pe care erau tipărite mantrele și îmbrăcarea acestora în pânză portocalie a durat ani de zile. „Puteam să le comandăm, să fie făcute mai repede altcineva, dar astfel că le-am făcut noi, membrii comunității vor înțelege mult mai bine valoarea stupei.” – spune Marius

Venerabilul Tenzin Gendun, cel care a supervizat fazele finale ale construcției stupei de la Tranișu între 14–15 iunie, este originar din Sri Lanka și a fost educat în Marea Britanie. A devenit călugăr budist în 1992 și în 2000 s-a mutat la Mănăstirea Nalanda din Franța, pentru a-și aprofunda studiile. Colaborarea cu Centrului Budist White Mahakala din Cluj a început acum 5–6 ani, iar de atunci Gendun susține o serie de prelegeri și workshopuri. „Fiind umplută cu obiecte sacre, stupa emană o energie puternică, contribuind pentru oricine care o vede sau o înconjoară la eliminarea energiei negative. Astfel, generozitatea și răbdarea pot fi atinse mai ușor, aducând fericire în viață. Scopul final al practicilor budiste este să devenim persoane mai bune. În acest scop, budismul ne oferă instrumente importante prin care ajungem să ne cunoaștem mintea, să ne controlăm gândurile și emoțiile, căci starea de bine vine din interior, care urmare a funcționării minții noastre, și nu din plăcerile exterioare, ași cum suntem obișnuiți să credem.” – spune Gendun, care a vizitat de multe ori România, și o consideră un loc al toleranței. „Există aici în oameni o dorință vie de fi mai buni. Am cunoscut mulți oameni care au rezonat cu gândirea budistă.” – adaugă acesta.

Construcția stupei a durat câteva luni, lucrările fiind conduse pe teren de unul dintre membrii comunității, Castor Szabo, un tânăr născut și crescut în Germania, care a venit în România în 2015, la vârsta de douăzeci de ani, să descopere țara natală a părinților săi. Născut din mamă săsoaică și tată secui, Castor era deja familiarizat cu viața din România, după ce anual își vizita bunicul din Brașov. A lucrat mai întâi ca voluntar la o grădiniță germană din București, după care a învățat meseria de constructor de orgi, într-un atelier înființat de un maestru elvețian la Hărman, lângă Brașov. După ce a deprins tainele meseriei, a lucrat un an ca și constructor de orgi. Deși recunoaște că este o meserie frumoasă, Castor a ales altă meserie cu care s-a putut identifica: cea de tâmplar.

„În România oamenii sunt mai deschiși spre spiritualitate decât în Germania. „Există aici un misticism spiritual care se manifestă puternic, bazat pe o serie de legende și mituri, oamenii sunt mai superstițioși, într-un sens pozitiv al cuvântului.” – spune Castor.  A început să participe de anul trecut la programele organizate de Centrul budist White Mahakala, având nevoie de mai mult ghidaj, după ce a studiat budismul în mod individual mai mulți ani. „Sunt profund legat de calea și filosofia budistă, și vreau să oficializez această legătură prin a deveni budist.” – spune acesta. Pentru acest lucru, religia budistă folosește termenul de a lua refugiu în Buddha, fapt care se petrece în fața unui maestru de refugiu. A fi budist înseamnă înainte de toate a respecta cele cinci concepte: abținerea de la a vătăma viața, de a lua ceea ce nu ți-a fost dat, de la sexualitatea nocivă, de la vorbirea falsă și de la substanțe care duc la pierderea lucidității minții. „Sunt multe asemănări între creștinism și budism, de exemplu cele zece porunci și cele cinci jurăminte sunt apropiate. Am crescut în religia protestantă, bunicul și străbunicul meu erau preoți. Creștinismul ocupă un loc special în viața mea, însă datorită budismului am căpătat o perspectivă mai largă asupra existenței, mă consider budist” – mărturisește Castor Szabo.

Stupa este un monument care reprezintă pacea, armonia și iubirea, simbolizând esența celor cinci elemente. Conform indicațiilor lui Lama Zopa Rinpoche prima stupă din Transilvania va fi de tip Kadampa, sub forma unui clopot, și va avea o înălțime de peste doi metri. Castor crede că participarea la construcția stupei este una din cele mai importante proiecte ale vieții sale. „Pentru mine are o semnificație aparte să îmi dăruiesc o parte din talentul și strădania mea în scopul construirii stupei, contribuind astfel la beneficiile răspândirii budismului.” – spune acesta.

Maeștrii spirituali budiști afirmă că principala cauză a durerii și nefericirii nu este în exterior, ci în interiorul nostru. „Practicile budiste au scopul de a contribui la evoluția spirituală a individului și la autocunoaștere prin oferirea unor metode prin care mintea devine focalizată și calmă, dezvoltând întregul potențial al înțelepciunii și compasiunii. Prin înțelegerea realități egoul se transformă și energia sa începe să lucreze într-o direcție spirituală” – explică Marius.

Budismul, religia și filozofia orientală care își are originile in India de acum 2500 de ani, este cea de-a patra religie a lumii după creștinism, islam și hinduism, cu aproximativ 600 de milioane de adepți în întreaga lume, fiind bazată pe ideea de eliberare de suferințele inerente vieții umane prin asimilarea adevărurilor fundamentale ale existenței, prin practicile de meditație și acceptarea eticii budiste. În cursul vremii, budismul a dezvoltat o serie de diviziuni, dintre care cele mai importante sunt Theravada și Mahayana care au interpretări diferite ale învățăturilor originale ale lui Buddha. Astfel, budismul nu are în centrul său un Dumnezeu, ca divinitate supremă, ființă superioară, la fel precum creștinismul, iudaismul și islamul, ci învățăturile lui Gautama Siddharta (Buddha), care a predat oamenilor calea spre iluminare. Scopul este curățarea de suferință și teamă, găsirea căii spre pace și armonie universală.

Theravada este ramura cea mai veche și cea mai conservatoare a budismului, în timp ce Mahayana, care include și budismul tibetan, al cărui lider este Dalai Lama, are cei mai mulți adepți printre budiști, având o interpretare mai largă a mesajului lui Buddha. La baza budismului stau înțelegerea celor trei caracteristici principale ale existenței: anicca (impermanența), dukkha (tradus în mod obișnuit prin suferință, durere, neplăcere) și anatta (lipsa unei esențe durabile a lucrurilor). De asemenea, cele patru adevăruri nobile afirmă că viața înseamnă suferință, acesta ara o cauză, care poate fi eliminată, de asemenea există o cale pentru a o elimina.

Budismul a început să se răspândească în Europa de vest în anii 1950–1960, ajungând în cursul deceniilor sa aibă numeroase temple și mănăstiri. Receptarea pe scară largă a budismului, ca fiind pașnic, tolerant și pozitiv a dus la o creștere pronunțată în ceea ce privește numărul de centre și de membri. Ca urmare, budismul a devenit mai accesibil publicului laic, diversele tehnici de meditație devenind din ce în ce mai populare ca o formă la modă de reducere a stresului și dezvoltare a conștiinței.

În România, budismul a ajuns sub numeroase forme după 2000, la început fiind privit cu scepticism de majoritatea populației. S-au înființat grupuri de studii budiste, afiliate unor instituții budiste din străinătate, cum ar fi de exemplu Fundația pentru Păstrarea Tradiției Mahayana (FPMT), organizație internaționala fondată în 1975 de către călugării budiști Lama Thubten Yeshe (1935–1984) și Lama Zopa Rinpoche (1946–2023), decedat anul trecut.

Text realizat de: Győrffy Gábor

Nici un comentariu