FOTO Clujul Civic despre argumentele lăudăroase ale primarului Boc privind eliminarea ghetoului de la Pata Rât până în 2030: Primăria nu a depus niciodată eforturile necesare pentru a elimina acest flagel ci mai degrabă a contribuit la agravarea acestuia. De ce nu va fi rezolvată problema până în 2030

ActualitateAdministrațieTop News by Cosmina Fernoaga - iul. 01, 2026 0 41

Primar al Clujului timp de peste două decenii, Emil Boc a făcut recent o vizită la Pata Rât, lăudându-se pe facebook că până în 2030, această bombă socială va fi eliminată definitiv din municipiul pe care-l păstorește, încercând să enumere puținele proiecte gestionate de administrația locală în scopul integrării romilor care locuiesc în acest ghetou. Unul dintre cei mai renumiți activiști din Cluj,
István Szakáts – coordonator al grupului Clujul Civic – implicat în problemele comunitare ale municipiului, în mod expres în problema socială Pata Rât, îl contrazice pe Emil Boc, subliniind că pe primar l-a apucat brusc grija de romi, pentru a avea acces mai faci la fondurile norvegiene, dar pentru a ocoli „întrebările dificile” în cadrul consultărilor publice proaspăt lansate pentru planul de urbanism care vizează proiectele imobiliare angajate în zonele limitrofe, și amintește în special de „mega-parcul de afaceri Riva Force”.

István Szakáts mai arată că de-a lungul timpului, Primăria Cluj Napoca nu s-a implicat mai deloc în a rezolva problema socială de la Pata Rât, „din contră, a contribuit mai degrabă în agravarea acesteia”, subliniind că situația locuitorilor din ghetou nu va fi în niciun caz rezolvată până în 2030. Nu în ultimul rând, Szakáts subliniază cum Boc a reușit să efectueze prima (și singura) sa vizită în Pata Rât din ultimii 22 de ani (13), în timpul căreia i-a amenințat pe oameni că le taie ajutoarele sociale dacă nu își trimit copiii la școală, fără să-i pese de condițiile în care aceștia își duc traiul zilnic.

„Angajamentele primarului Boc de a „elimina” Pata Rât-ul până în 2030 — cuiul pepelean al zonei — au ca scop: să calmeze îngrijorările legitime cu privire la dezastrul social din această parte a orașului Cluj-Napoca; să ocolească întrebările dificile în cadrul consultărilor publice proaspăt lansate pentru planul de urbanism (PUZ) al megaparkului și să înmoaie poziția Fondurilor Norvegiene la alocările pentru Pata Rât. În realitate, Pata Rât nu va fi eliminat până în 2030. Pentru că nu poate fi”, spune István Szakáts, enumerând un lung șir de argumente în acest sens.

1. „Acum trei ani, primarul Boc promova cu sârg proiectul „Transylvania Smart City” — cu heliport, telecabină, drone și „cel mai mare spa din Europa” (1) — chiar lângă ghetoul de la Pata Rât. Cică „dragi clujeni”, „totul este în grafic”; „avem un plan”; „până în 2030, Pata Rât nu va mai exista” – declara primarul. Apoi, Transylvania Smart City s-a dovedit a fi o țeapă, iar astăzi, puhoaie de victime cer restituirea avansurilor pe care le-au plătit pentru apartamente”
2. „Dar poate că ceea ce s-a întâmplat a fost răul cel mai mic. Pentru că tu, locuitor al Clujului, te-ai fi putut trezi că ieși pe balconul penthouse-ului tău — care te-a costat sute de mii de euro — și să te uiți, zi de zi, pentru tot restul vieții tale, direct în ochii apocalipsei de la Pata Rât, iar aceasta să se uite direct în ochii tăi, înapoi. Asta, pentru că în realitatea cea din spatele cuvintelor primarului nici acum 3 ani nu exista vreun plan acționabil pentru eliminare Pata Râtului, până în 2030. Iar azi, situația este mult mai gravă. Detalii.
3. „Ghetoul de la Pata Rât, parte a municipiului Cluj-Napoca, ctitorit în anii ’70 de câțiva păstori români (3), a ajuns, în forma ei de top, la peste 2.500 de locuitori. Este o zonă de sărăcie extremă, contaminată de și pe zeci de ani, de gropi de gunoi precum cele ale RADP, Salprest sau Terapia și de zgură cu metale grele de la CUG, împrăștiate pe dealuri.”
4. „Primăria din Cluj-Napoca nu a depus niciodată eforturile necesare pentru a elimina acest flagel, ci, dimpotrivă, mai degrabă a contribuit la agravarea acestuia. De exemplu, în decembrie 2010, primarul Apostu a deportat alte 350 de persoane de pe strada Coastei (3) la Pata Rât.”
5. „Totuși, începând din 2013, seria de proiecte Pata-Cluj implementată de ADI-ZMC, a reușit să reloce aproximativ 120 de familii din Pata Rât. Între 2013 și 2017, în cadrul proiectului Pata-Cluj 1 (6), dintr-un buget de cca 2 milioane de euro, 37 de familii au fost scoase din Pata. Ulterior, prin etapele succesive ale proiectului, alte aproximativ 80 de familii au părăsit Pata Râtul — în total de 580 de persoane ( 8 )”
6. „Proiectele Pata-Cluj reprezintă o inițiativă remarcabilă — cu mențiunea că acestea au beneficiat de o finanțare nesemnificativă de Primăria Cluj-Napoca, și o finanțare aproape integrală de către Fondurile Norvegiene. Pe lângă alte proiecte modeste acum în derulare – precum blocul de locuințe sociale de pe strada Sobarilor care pare că în sfârșit va fi finalizată în acest an, proiectele Pata-Cluj continuă să servească drept pilonul central prin care Primăria încearcă să adreseze tema eliminării Pata Râtului.”

În același timp, István Szakáts arată și care ar fi efortul necesar pentru a elimina complet ghetoul până în 2030:

1. Din punct de vedere al volumului, în ultimii 13 ani, aproximativ o cincime din populația ghetoului a fost relocată. Patru cincimi au rămas. În consecință, pentru a elimina ghetoul, Primăria trebuie să lucreze încă de patru ori mai mult cât a lucrat. Reținem acest factor de multiplicare de 4X pentru volumul de muncă.
2. În cât timp trebuie Primăria să execute acest volum de muncă? Pe baza ritmului actual de 20% parcurs în 13 ani, restul de 80% = 4 x 20%, Pata Râtul ar putea fi eliminat în aproximativ 4 × 13 ani = 52 de ani, adică prin 2078. Dar asta nu bate cu promisiunile primarului pentru 2030.
3. Mai avem aproximativ 4 ani și jumătate până în 2030. Primăria va trebui să lucreze nu doar mai mult, ci și mai repede. Cât de repede? 13/4,5 = 2,88. Deci, pentru a elimina ghetoul până în 2030, Primăria va trebui să lucreze nu doar de 4X mai mult, ci și de 2,88 ori mai repede decât a făcut-o până acum.
4. Să calculăm acum intensitatea muncii (efortul). Pentru asta vom folosi formula: Volum de muncă = Intensitate × Timp. Inițial, aveam V1 = I1 × T1, cu 20% din ghetou eliminat = I1 × 13 ani. Pentru noua perioadă de angajament, avem V2 = I2 × T2, și știm că V2 = 4 × V1, iar T2 = T1/2,88. Substituind, obținem 4 × V1 = I2 × T1/2,88. Rezultă că I2 = 11,55 × V1/T1, dar V1/T1 = I1, deci I2 = 11,55 X I1.
5. În concluzie, Primăria Cluj-Napoca va trebui să lucreze de 11.55X mai intens (1155%!) pentru a elimina Pata Râtul până în 2030. Este Primăria Cluj-Napoca dispusă și capabilă să-și intensifice eforturile cu un factor de 1155% pe parcursul a patru ani, pentru a elimina Pata Râtul?

Pentru a răspunde, vom putea lua în considerare indicii precum:

1. politica de locuințe a orașului Cluj-Napoca care a continuat, timp de decenii, să discrimineze grupurile defavorizate, așa cum a confirmat recent și Curtea de Apel din București într-un dosar care se târăște de peste 7 ani (4).
2. componenta de locuințe din Strategia de Dezvoltare a orașului pentru perioada 2014–2020 (5) care nu a fost niciodată prevăzută în buget și a rămas neimplementată
3. actuala Strategie SIDU pentru perioada 2021–2030 care nu doar nu a reușit să schițeze măcar un plan în acest sens, dar chiar și referirea la „eliminarea Pata Râtului până în 2030” din documentul elaborat sub coordonarea FSPAC a fost eliminată din text înainte ca acesta să ajungă pe mesele consilierilor locali pentru semnare.

Și mai urmează.

1. Până acum, baza financiară pentru proiectele Pata-Cluj a fost constituită preponderent din alocările din Fondurile Norvegiene. Vestea bună este că, după întârzieri îndelungate, memorandumurile de înțelegere pentru implementarea noilor granturi SEE și norvegiene pentru perioada 2021–2028 au fost în sfârșit semnate în mai 2026 și, cu puțin noroc, apelurile de proiecte (încă nelansate) se vor putea transforma în proiecte în 2027.
2. Dar atunci cei 4,5 ani pe care i-am folosit până acum în calculele noastre devin, în cel mai bun caz, 4 ani, iar multiplicatorul de timp trebuie recalculat de la 13/4,5 = 2,88 la 13/4 = 3,25. Astfel, creșterea intensității muncii (efortului) pe partea Primăriei Cluj-Napoca sare brusc de la 11,55 la 4 × 3,25, adică de 13 ori — 1.300%.
3. Hai să mai luăm în calcul și:

• – creșterea prețurilor imobiliare. Calculăm cu o creștere medie anuală de 12,5% a prețurilor imobiliare în Cluj-Napoca (14) pe o perioadă de 4 ani. Dacă socotim anul de referință 2027 ca 100%, în 2028 avem 112,5%, în 2029 avem 126,56%, iar în 2030 avem 142,38%. Normalizarea acestor cifre ne dă o medie de (142,38 – 100)/2 = 21,19%, iar astfel, factorul de intensificare a muncii devine 13 × 1,21 = 15,75, ceea ce înseamnă o creștere de 1.575% a efortului la Primăria Cluj-Napoca.

4. Hai să mai luăm în considerare și

• – regenerarea ghetoului de la Pata Rât: Acest fenomen se produce nu doar din cauza sporului demografic al ghetoului de la Pata Rât, ci și din cauza politicilor publice extractive ale orașului, care creează și centrifughează sărăcia și sărakii la periferie. Are Primăria Cluj-Napoca politici redistributive menite să contracareze în mod semnificativ acest fenomen? Nu, nu are. Prin politicile sale publice, Primăria Cluj-Napoca de fapt contribuie nu la dizolvarea, ci la regenerarea pungilor de sărăcie din oraș.

5. Și mai avem o problemă:

• – Până în prezent, peste 90% din finanțarea proiectelor Pata-Cluj a provenit din fondurile norvegiene. Însă acest model financiar nu va mai fi viabil în viitoarele iterații ale proiectelor Pata-Cluj. În relațiile cu Primăria, norvegienii au tras o linie clară acum doi ani, anunțând că nu vor mai investi bani în proiectele viitoare așa cum au făcut-o anterior (10).
• – Însă, în aceste condiții, chiar și o reducere de 10% a contribuției norvegiene — care în prezent se ridică la aproximativ 90% — va dubla intensitatea muncii la Primărie (pentru că 20% Primărie = 2 x 10% până acu,). În acest caz, factorul de intensificare ajunge brusc la 3.150%, iar cu o reducere cu 20% a contribuției norvegiene, la 4.750%. Și s-a terminat.
• – Așa că primarul Boc se va eforta să obțină cel mai bun scor posibil în negocierile cu norvegienii pentru a rămâne la o intensificare a efortului la primărie mai mai puțin nefezabilă, de „doar” 1.575%.
• – Și, ce măsuri concrete ia astăzi Primăria Cluj-Napoca pentru a face față acestei creșteri de 1.575% a efortului — suficientă pentru a-i da un atac de cord oricărui manager de la orice firmă? Sesiuni de instruire? Optimizarea proceselor? Angajări?
• – Absolut niciuna. Azi, Primăria Cluj-Napoca nu ia nicio măsură administrativă pentru a-și spori capacitatea de implementare a proiectelor de locuire, ba tocmai se pregătește să conteste hotărârea Curții de Apel din București în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), astfel încât să-și poată menține politicile de locuire discriminatorii pentru locuitorii din Pata Rât.
• – Municipalitatea reușește în schimb să facă alte lucruri. Spre exemplu: o „acțiune de curățenie la scară largă” (11) în cadrul căreia au fost adunate 500 de tone de gunoi din Pata Rât, și o operațiune de disciplinare și control în Pata Rât (12), desfășurate de forțele de ordine. Ba chiar recent, primarul Boc a reușit să efectueze prima (și singura) sa vizită în Pata Rât din ultimii 22 de ani (13), în timpul căreia le-a spus locuitorilor că le va tăia ajutoarele sociale dacă nu își trimit copiii la școală. Din păcate, însă, acest angajament al primarului încalcă grav drepturile cetățenilor care locuiesc în cartierul Pata Rât din Cluj-Napoca. Primarul nu poate, din proprie inițiativă, să suspende sau să retragă beneficiile sociale stabilite de lege doar pentru că un copil nu frecventează școala.

Dacă primarul se referea la:

• – toate beneficiile sociale, declarația sa nu are niciun temei legal. Conform articolului 1, alineatul (5) din Legea nr. 292/2011 privind asistența socială, beneficiile și prestațiile de asistență socială se acordă în condițiile stabilite de lege. Autoritățile administrației publice locale nu pot modifica aceste condiții.
• – dacă se referea la Venitul Minim de Incluziune, da, Legea nr. 196/2016 prevede că, pentru familiile cu copii, acordarea componentei familiale este condiționată de frecventarea școlii. În acest caz însă, primăria nu își exercită puterea discreționară, ci aplică legea.
• – dacă se referea la alocația de stat pentru copii, aceasta este un drept al copilului și se acordă tuturor copiilor fără discriminare. Legea nr. 61/1993 nu îi permite primarului să suspende alocația din cauza absenteismului școlar al unui minor. Singura restricție legată de școală se aplică tinerilor peste 18 ani care își continuă studiile sau repetă un an școlar în anumite condiții.

Iar dacă primarul se referea la beneficii sociale precum:

– ajutorul pentru încălzire; prestațiile de invaliditate; ajutorul de urgență; alte beneficii, primarul nu poate impune condiții suplimentare față de cele prevăzute de lege.

În consecință, și aceste declarații ale primarului Boc făcute la Pata Rât trebuie citite într-o cheie strict politică. În sumar:

• – În vidul acțiunilor concrete, al planurilor acționabile și al măsurilor menite să sporească capacitatea de implementare cu 1575% a primăriei — un vid umplut, în schimb, cu acțiuni cu iz de PR și cu amenințări nelegale — primarul Boc insistă să își reitereze promisiunile că elimină Pata Râtul până în 2030, în ajunul
• – consultărilor privind Planul de Urbanism Zonal (PUZ) al noului mega-parc de afaceri Riva Force, și
• – a negocierilor cu Fondurile Norvegiene pentru locuințele cetățenilor clujeni care locuiesc în zona Pata Rât.
• – Ce urmează, este votul Consiliului Local pe PUZ megapark Riva Force. Și nici nu se pune problema să voteze altfel decât pentru „creșterea competitivității Clujului ca pol regional de investiții”. Mai ales că Clujul tocmai începe să nu stea bine tocmai la acest capitol.
• – Totuși, unii investitori — mai ales potențiali clienți ai megaparkului — probabil se vor întreba dacă mai merită să se bage în aceste condiții.
• – Cetățenii Clujului, probabil nici nu își vor ridica capul. Patarâtenii, nici nu mai contează.
• – Dar în ceea ce privește Fondurile Norvegiene, am certitudinea că în cadrul instituției se cunosc realitățile de la Primăria Cluj-Napoca. Cât de fermi și de transparenți vor fi în privința condițiilor de alocare a fondurilor pentru relocarea locuitorilor din ghetoul de la Pata Rât? Indiferent ce vor alege, va trebui să-și asume responsabilitatea pentru decizia lor, în fața orbi et urbi.
• – Pentru că, ați ghicit: Primăria Cluj-Napoca nu este capabilă să-și intensifice activitate cu 1575% în absolut niciun domeniu. Țeapă.
• – Textul a fost este trimis și Mecanismului Financiar Norvegian și câtorva agenții de presă, inclusiv internaționale. Referințe în primul comentariu.

Sursa FOTO: Andrei Furnea

Nici un comentariu