Foști studenți la Cluj, partizani anticomuniști uciși de Securitate, deshumați de cercetătorii de la IICCMER

Fost student la Cluj, partizan anticomunist ucis de Securitate, deshumat în Alba împreună cu alți doi partizani de cercetătorii de la Investigarea Crimelor Comunismului.

Acțiunea de deshumare a trei partizani, uciși într-o luptă cu Securitatea cu Securitatea în 8 martie 1949, are loc astăzi în zona comunei Cricău, din județul Alba. Cercetătorii urmăresc prin investigațiile arheologice să deshumeze și să recupereze rămășițele pământeşti ale lui Ștefan Popa, Nicolae Moldovan și Cornel Pascu, care au murit la 8 martie 1949 într-o confruntare armată cu trupe și cadre operative ale Securității. Unul dintre membrii echipei e arheologul clujean Gheorghe Petrov: „Rezistența armată anticomunistă a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei, acest fenomen atingând cote deosebite în zona Muntilor Apu­seni”, explică el. „Cele mai multe formaţiuni care s-au opus regimului comunist, de orientări ideologice diverse, au existat pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Turda şi Cluj. Una din aceste organizații a fost și cea condusă de către Ștefan Popa. După confruntarea armată din 4 martie 1949 de la Bistra (zona Groși), jud. Alba, când organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale condusă de maiorul Nicolae Dabija a fost destructurată, Securitatea a întreprins o serie de ample acțiuni pentru capturarea partizanilor care au reușit să scape din acea înfruntare, precum și pentru arestarea tuturor celor care i-au susținut. În această campanie represivă, un obiectiv important al Securității l-a constituit anihilarea grupării conduse de Ștefan Popa, care colaborase cu maiorul Dabija și dorea unirea tuturor organizațiilor anticomuniste din zona Apusenilor”.

Îndeplinirea acestui obiectiv a căzut în sarcina Direcției Regionale de Securitate Sibiu, condusă în acea perioadă de locotenent-colonel Gheorghe Crăciun. În teren au fost deplasate efective din trupele de securitate și numeroase cadre operative din structurile teritoriale subordonate Direcției Regionale de Securitate Sibiu. În 6 martie a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea lui Ștefan Popa își avea baza și adăpostul principal. Partizanii au reușit să spargă încercuirea și cinci dintre ei s-au retras pe Valea Cricăului, într-o poiană situată sub Muntele Piatra Craivii, locul fiind cunoscut sub denumirea de Bogoloaia. Aici, în ziua de marți, 8 martie, partizanii au fost surprinși într-o locuință sezonieră, care se mai păstrează și astăzi cu unele modificări. A avut loc o confruntare armată în urma căreia trei partizani au fost omorâți și doi au fost luați prizonieri. Între cei uciși s-a aflat și Ștefan Popa, conducătorul organizației, alături de care au fost împușcați Nicolae Moldovan și Cornel Pascu. Prizonieri au fost luați Ioan Scridon și Alexandru Maxim.

Ștefan Popa s-a născut în 10 decembrie 1920 în satul Bucerdea Vinoasă din Alba. După terminarea războiului și întoarcerea de pe front s-a înscris la Facultatea de Drept din Cluj. Ca student, și-a manifestat sub diferite forme opoziția față de regimul politic instaurat în țară. Din acest motiv, în primăvara anului 1948, când era student în anul III, era căutat de Siguranță, fiind dat în urmărire pe țară. Pentru a scăpa de arestare, în iulie 1948 s-a refugiat în Munții Apuseni, în zona Vârfului Capra, situat în apropiere de comuna Întregalde din Alba. Aici a pus bazele unui grup de rezistență armată anticomunistă, creându-și rețele de susținere în mai multe localități din zonă. În 3 aprilie 1949, după ce a fost ucis, a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar din Cluj la 15 ani de muncă silnică.

Nicolae Moldovan a urmat și el trei ani Facultatea de Drept din Cluj, unde s-a manifestat ca opozant anticomunist. Ca să evite arestarea, în august 1948 a dispărut de la domiciliu alăturându-se lui Ștefan Popa. În 1947 s-a căsătorit cu Elisabeta Vale din satul Cetea (d. 1997), absolventă a Facultății de Medicină din Cluj.

Nici un comentariu

Actual de Cluj