EXCLUSIV Fostă funcționară bancară condamnată la Cluj la peste 5 ani de închisoare pentru fraudarea clienților și spălarea banilor prin firma fiului, cu banii furați a cumpărat un apartament și un Mercedes

Actualitate by Mihai Prodan - aug. 18, 2026 0 13

O femeie angajată aproape două decenii la o agenție bancară din Cluj a fost condamnată în urmă cu câteva zilepentru spălare de bani, după ce a furat banii clienților și și-a cumpărat un Mercedes, un apartament și altele.

Femeia a primit o pedeapsă cumulată de 5 ani, 2 luni și 10 zile de închisoare, în urma a două dosare penale distincte: unul pentru fraudarea clienților băncii, altul pentru spălarea banilor obținuți astfel. Cea mai recentă sentință, pronunțată de instanță, descrie în detaliu atât mecanismul prin care femeia a golit conturile clienților timp de un deceniu, cât și rețeaua prin care banii au ajuns, aparent curați, în firma fiului ei.

Angajată din 2004, ultima dată ca responsabil de clientelă pentru persoane fizice, inculpata a avut acces direct la conturile a zeci de clienți ai băncii. Potrivit hotărârii, „începând cu anul 2012, inculpata (…), în scopul obţinerii fără drept de sume importante de bani, atât în lei, cât şi în euro, a pus la cale mai multe metode prin care să obţină aceşti bani”. Una dintre tehnici presupunea deschiderea de conturi noi pe numele unor clienți care aveau deja relații cu banca, fără știrea acestora. Instanța descrie procedeul astfel: metoda „consta în crearea de conturi noi clienţilor care deţineau deja conturi la (…), fără ca aceşti clienţi să cunoască faptul că au fost deschise conturi noi pe numele lor”. Cererile de deschidere a conturilor erau completate în fals, în numele clienților. Apoi, „după deschiderea conturilor noi, inculpata accesa conturile în care clienţii deţineau sume de bani, efectua viramentul unor sume de bani în noile conturi”, de unde banii ajungeau mai departe către conturile personale, ale soțului sau ale fiului, ori erau retrași direct de la bancomat.

Verificarea internă declanșată de bancă, în urma sesizărilor mai multor clienți, a identificat un prejudiciu de peste 1,4 milioane lei, aproape 52.300 euro și peste 13.400 dolari, la un număr de 21 de persoane vătămate. Banca a acoperit cea mai mare parte a pagubei, iar în august 2022 a încheiat cu inculpata un contract notarial prin care aceasta s-a obligat să restituie întreaga sumă, eșalonat, până în 2038.

Pentru aceste fapte, femeia a fost condamnată definitiv, printr-o hotărâre anterioară, la 3 ani și 9 luni de închisoare, pentru operațiuni financiare fraudulos efectuate, acces ilegal la un sistem informatic, fals informatic și fals în înscrisuri sub semnătură privată, așa cum actualdecluj.ro a relatat la acea vreme – aici detalii.

Al doilea dosar, cel în care s-a pronunțat în urmă cu câteva zile instanța Tribunalului Cluj, privește traseul banilor furați. Instanța a reținut că, între 14 februarie 2018 și 2 martie 2022, printr-un număr de 28 de operațiuni, inculpata a transferat suma totală de 387.222,98 lei către o firmă cu activitate de alimentație publică, administrată în acte de fiul ei.

În motivare, instanța explică mecanismul de spălare a banilor prin cele trei etape clasice ale acestui tip de infracțiune. Despre prima etapă, instanța scrie: „Plasarea (…) reprezintă deplasarea fizică a veniturilor obţinute din infracţiuni pentru separarea acestora de masa infracţională. Plasarea constă în transferul sumelor de bani, bunurilor în contul bancar al unei persoane fizice sau al unei persoane juridice, creditarea cu numerar a unei persoane juridice (…)”. Despre etapa a doua, instanța arată că „stratificarea reprezintă procesul de mişcare a banilor între diferite conturi bancare pentru a le ascunde originea”, printr-o „separare a veniturilor ilicite de sursa lor”. Iar despre etapa finală, integrarea, instanța precizează că aceasta „reprezintă revenirea bunurilor spălate la dispoziţia infractorilor, introducerea lor în economia legală, cu aparenţa provenienţei lor din activităţi licite”.

Aplicat la acest caz, banii au fost transferați succesiv prin conturile soțului și ale fiului, apoi vărsați în conturile firmei sub formă de „creditări”, cu contracte și chitanțe întocmite formal pe numele administratorului. Ulterior, sumele s-au amestecat cu veniturile legale ale societății, iar firma a restituit aproape întreaga sumă, 382.104,46 lei din cei 387.222,98 lei creditați, către familie, cu titlu de „restituire creditare societate”.

O parte din bani a avut destinații punctuale: 122.300 lei transferați într-o singură zi, februarie 2018, au contribuit la cumpărarea unui apartament cu 140.000 lei, iar 40.000 lei sustrași dintr-un cont de clientă în mai 2020 au ajuns, în aceeași zi, la achiziția unui autoturism Mercedes-Benz. Un raport de constatare financiară citat în hotărâre notează creșterea bruscă a veniturilor firmei „de 16 ori mai mare” în anul de după cele mai consistente creditări.

Inculpata a recunoscut faptele și a cerut judecarea în procedura simplificată, ceea ce i-a adus o reducere de o treime a limitelor de pedeapsă. Totuși, instanța a decis să depășească minimul legal, motivând că fapta „prezintă un grad ridicat de pericol social concret, prin raportare la împrejurarea că activitatea sa infracțională s-a desfășurat pe o perioadă lungă de timp (…) și a presupus manipularea și transferul unor sume importante de bani provenite din activități ilicite”. Instanța a considerat condamnarea anterioară un factor agravant suplimentar, nu doar o formalitate: sumele spălate „au fost efectiv obținute de către inculpată prin săvârșirea unor fapte penale comise (…) prin înșelarea încrederii acordate de clienții unității bancare la care inculpata a fost angajată”.

Raportul de evaluare al Serviciului de Probațiune, citat în hotărâre, notează că inculpata „își asumă responsabilitatea pentru faptele comise, manifestă regret și beneficiază de suport familial”, dar apreciază riscul de recidivă ca fiind „mediu”, având în vedere că activitatea infracțională „a fost susținută de mecanisme de justificare și de un tipar decizional deja consolidat”.

Un element neobișnuit al hotărârii privește confiscarea. Deși procurorii au cerut confiscarea specială a celor 387.222,98 lei, instanța a respins cererea, cu argumentul că suma „nu reprezintă produsul acestei infracțiuni, ci parte din prejudiciul produs prin infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea” în primul dosar, prejudiciu deja acoperit prin înțelegerea cu banca. Instanța a mers mai departe și a calculat că firma fiului a restituit familiei chiar mai puțin decât a primit, „un minus de 5.118,52 lei în raport de suma folosită”, motiv pentru care a considerat că nu există un beneficiu suplimentar de confiscat. În consecință, a dispus și ridicarea sechestrului asigurător instituit anterior asupra bunurilor inculpatei.

Hotărârea, luată de Tribunalul Cluj în 11 august, poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Minuta instanței:

Citește și:

Angajata unei bănci din Cluj a furat peste 1,5 milioane de lei din banii clienților timp de zece ani, frustrată de salariul mic

Nici un comentariu