Fost funcționar la Urbanism la Primăria Cluj-Napoca, concediat după ce a semnat peste 200 de autorizații de construire în favoarea firmelor soției în Chinteni, pierde procesul prin care contesta destituirea
ActualitateAdministrație by Mihai Prodan - apr. 03, 2026 0 198
Tribunalul Cluj a respins ieri cererea lui Lucian Ioan Tomi , fost consilier în compartimentul de urbanism al Primăriei Chinteni, care contesta decizia de destituire din funcția publică pe care o ocupa la Primăria Cluj-Napoca.
Povestea începe în perioada 2015-2020, când Lucian Ioan Tomi lucra la Primăria Chinteni și avea atribuții de verificare și semnare a documentațiilor de urbanism. În acea perioadă, ar fi semnat cel puțin 225 de autorizații de construire acordate unor persoane fizice și juridice ale căror documentații tehnice fuseseră elaborate de societăți comerciale în care soția sa era asociat și administrator, fără să sesizeze sau să informeze superiorul ierarhic, astfel cum îi impunea legea. Raportul de serviciu cu Primăria Chinteni a încetat în iulie 2020, la cererea sa, iar ulterior s-a angajat la Primăria Cluj-Napoca.
În urma unei investigații, Agenția Națională de Integritate a constatat prin raportul de evaluare din 2023 că funcționarul a încălcat dispozițiile legale privind conflictul de interese. Tomi a contestat raportul ANI, însă atât Curtea de Apel Cluj, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție i-au respins contestațiile, raportul rămânând definitiv în februarie 2025.
La două zile după rămânerea definitivă a raportului, ANI a sesizat Primăria Cluj-Napoca, unde funcționarul era angajat la acel moment. Întrucât faptele fuseseră săvârșite la Chinteni, comisia de disciplină de acolo a efectuat cercetarea și a propus destituirea, propunere pe care instituția a pus-o în aplicare prin dispoziție în august 2025.
Tomi a atacat dispoziția de destituire la Tribunalul Cluj, invocând mai multe motive: prescripția răspunderii disciplinare, tardivitatea sesizării, necompetența organului disciplinar și lipsa de proporționalitate a sancțiunii. Instanța le-a respins pe toate. A reținut că, în materia conflictelor de interese, termenul de aplicare a sancțiunii curge nu de la data faptelor, ci de la rămânerea definitivă a raportului ANI, iar cele șase luni prevăzute de lege au fost respectate întocmai. De asemenea, a stabilit că procedura a fost legal împărțită între comisia de disciplină din Chinteni, competentă să cerceteze faptele, și primarul din Cluj-Napoca, competent să emită actul de sancționare față de propriul angajat.
În ce privește proporționalitatea, tribunalul a arătat că sancțiunile mai blânde, cum ar fi diminuarea salariului sau retrogradarea temporară, ar fi disproporționat de ușoare față de o conduită care s-a întins pe aproximativ patru ani și a implicat sute de acte administrative. Legea interzice totodată aplicarea unor sancțiuni de tipul mustrării sau avertismentului în astfel de cazuri. Instanța a mai subliniat că în materia conflictului de interese răspunderea este obiectivă, nefiind necesar să se dovedească un prejudiciu concret sau un folos material, și că trecerea timpului nu atenuează gravitatea faptelor.
Hotărârea Tribunalului Cluj de ieri nu e definitivă, poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile. Iată argumentarea deciziei instanței, consultată de actualdecluj.ro:
Ccu privire la sancțiunile posibil a fi aplicate conform art. 492 alin. (3) din OUG nr. 57/2019, cum ar fi diminuarea salarială, suspendare avansării sau retrogradare temporară, instanţa reţine că acestea au caracter reversibil și limitat în timp, astfel că ar fi disproporționat de blânde în raport cu o abatere care constă nu într-un act izolat sau o eroare de apreciere, ci într-o practică constantă, întinsă pe întreaga durată a exercitării funcției publice la Primăria Comunei Chinteni (2015-2020). Reclamantul a semnat un număr de cel puțin 225 de acte administrative, în special autorizații de construire acordate unor persoane fizice și juridice în baza documentațiilor tehnice elaborate de societăți comerciale în cadrul cărora soția sa deținea calitatea de asociat și administrator, fără a recurge la sesizarea sau la informarea superiorul ierarhic, astfel cum impunea art. 79 alin. (2) din Legea nr. 161/2003. Exercitarea pe aproximativ patru ani a funcției publice în condiții de conflict de interese este de natură să pună în discuție compatibilitatea funcționarului cu continuarea exercitării oricărei funcții publice, având în vedere că art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 prevede că existenţa conflictului de interese constituie un temei pentru eliberarea din funcție.
Raportul de evaluare definitiv al ANI și hotărârile judecătorești pronunțate în dosarul nr. ###/33/2023 au stabilit că reclamantul a compromis integritatea decizională a funcției publice exercitate și a afectat principiile de imparțialitate și legalitate pe întreaga durată a activității sale profesionale la Primăria Chinteni, ceea ce justifică pe deplin aplicarea sancțiunii celei mai grave prevăzute de lege.
Instanța mai reține că, în materia conflictelor de interese, Legea nr. 176/2010 reglementează un regim de răspundere obiectivă, bazat pe protejarea aparenței de imparțialitate în funcția publică, nefiind necesară dovedirea unui prejudiciu efectiv sau a unui folos material concret. Simplul fapt al exercitării atribuțiilor în condiții de conflict de interese este suficient pentru angajarea răspunderii disciplinare.
Nu poate fi reținut nici argumentul reclamantului privind trecerea unui interval considerabil de timp de la săvârșirea faptelor. Astfel cum rezultă din Decizia ICCJ – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, efectele constatării definitive a conflictului de interese se produc independent de momentul săvârșirii faptei, iar autoritățile publice nu pot invoca trecerea timpului ca motiv de neaplicare sau atenuare a sancțiunii. Prin urmare, trecerea timpului nu diminuează automat gravitatea faptelor de conflict de interese.
Față de toate aceste considerente, instanța constată că sancțiunea disciplinară a destituirii din funcția publică, aplicată reclamantului prin Dispoziția nr. 1574/05.08.2025, este legală, temeinică și proporțională cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite.
Cu privire la cererile accesorii privind reintegrarea și drepturile salariale, față de soluția de respingere a cererii principale de anulare, acestea sunt lipsite de temei și urmează a fi, de asemenea, respinse.
Iată ce reclama Agenția Națională de Integritate în urmă cu trei ani:
În calitate de consilier la Compartimentul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului comunei Chinteni, a semnat o serie de autorizații de construire acordate unor persoane fizice/juridice, în baza documentațiilor tehnice elaborate de societăți comerciale în cadrul cărora soția persoanei evaluate deținea calitatea de asociat și administrator.
Persoana evaluată a încălcat astfel prevederile art. 79, alin. (1), lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003 coroborat cu prevederile art. 445, alin. (1), și art. 463 din O.U.G nr. 57/2019.
Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la existența unor indicii referitoare la posibila săvârșire de către Tomi Lucian Ioan a infracţiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 din Codul Penal cu aplicarea art. 35, alin. (1) din același act normativ, întrucât, în exercitarea atribuțiilor de serviciu a semnat 225 de autorizații de construire acordate unor persoane fizice/juridice, având la bază documentații tehnice elaborate de societățile comerciale în cadrul cărora soția acestuia deținea în perioada evaluată calitatea de asociat și administrator, fiind obținute astfel de către aceasta foloase patrimoniale constând în venituri salariale și dividende.
