”Festivalul plăcintelor” din comuna clujeană Bobâlna ajunge la a treia ediție, pe platoul răscoalei

Cultură by Actual de Cluj - iun. 03, 2025 1 677

”Festivalul plăcintelor” din comuna clujeană Bobâlna ajunge la a treia ediție.

Festivalul e programat în 2 2 iunie iar programul începe la ora 22; este a treia ediție a Festivalului Plăcintelor, un eveniment dedicat promovării patrimoniului gastronomic local și valorilor culturale tradiționale, chiar pe Platoul Răscoalei de la Bobâlna. Elementul central al festivalului este componenta gastronomică, plăcintele tradiționale – cu varză, cartofi, brânză sau silvoiță – produse locale realizate după rețete transmise din generație în generație, care vor fi pregătite și oferite spre degustare de gospodinele din zonă, evenimentul devenind astfel un prilej de promovare a bucătăriei tradiționale.

Cu aceată ocazie are loc și un spectacol folcloric, susținut de o serie de artiști consacrați și tineri interpreți din județul Cluj și din alte zone ale țării, printre care Deți Iuga, Anca Branea, Grupul vocal „Tradiții bistrițene”: Mărioara Dragotă, Ileana Melian, Simona Pop Labiș, Teodora Simionca, Cornelia Hoha și Marioara Sigheartău. Vor evolua, de asemenea, tineri interpreți clujeni – Adania Abrudan, Paul Sâmbotelecan, Dragoș Câmpean, Decebal Câmpean, Raluca Revnic, Paula Roberta Pașca, Catinca Crișan, Andra Moldovan, Alexandru Crișan, Antonia și Amira Pătruțiu, Ioana Tomoș, Cristian Mezei-Pop, Larisa Gurzău, Elena Goga și Ariana Sandor, dar și alți tineri din zonă – Iulia Ghiță, Natalia-Adriana Crișan, Ștefania Haranguș, Marius Cămăraș și Maria Coroian.
Momentele de joc tradițional vor aduse de de ansamblul folcloric ”Cununa Apusenilor” al Casei de Cultură ”Dumitru Sopon” din Gilău.

În cadrul evenimentului vor fi organizate și activități destinate copiilor – ateliere de pictură, desen, sculptură și țesut, iar atmosfera va fi completată de plimbări cu trăsura.

Răscoala de la Bobâlna (1437–1438) a fost una dintre cele mai importante mișcări țărănești din Transilvania medievală, declanșată de nemulțumirile adânci ale țăranilor români și maghiari față de abuzurile nobilimii. Cauzele principale au fost creșterea poverii fiscale, obligațiile feudale excesive și lipsa drepturilor pentru țărani. Scânteia a fost aprinsă de introducerea unei noi contribuții fiscale, cunoscută sub numele de ”a zecea papală”, pe lângă dările obișnuite. Țăranii, alături de orășeni și meșteșugari, s-au adunat în jurul satului Bobâlna, unde și-au organizat rezistența sub conducerea lui Antal Budai Nagy.

Răscoala s-a transformat rapid într-o revoltă de amploare, cu atacuri asupra cetăților nobiliare și a orașelor care sprijineau autoritatea feudală. Rebelii au reușit inițial să obțină unele succese militare, dar au fost în cele din urmă înfrânți de armatele nobililor. După înăbușirea răscoalei, represaliile au fost dure: conducătorii au fost executați, iar țărănimea a fost supusă unui regim și mai strict. În 1438, Dieta Transilvaniei a consfințit alianța dintre cele trei ”națiuni privilegiate” – nobilimea maghiară, sașii și secuii -, excluzând complet țăranii români și maghiari de la orice formă de reprezentare politică. Răscoala de la Bobâlna a rămas un simbol al luptei împotriva nedreptății sociale în istoria medievală a Transilvaniei.