„Vorbim de două premiere odată cu această expoziție. Doi artiști foarte cunoscuți la nivel internațional propun o lucrare permanentă în spațiul public clujean. Ciprian Mureșan este strâns legat de Adrian Ghenie și de Galeria Plan B. Lucrarea semnată de Mureșan împreună cu artistul Răzvan Botiș a fost făcută în colaborare cu romii evacuați. Publicul devine artist. Evacuatul devine artist”, a explicat arhitectul Silviu Medeșan, unul dintre cei care au contribuit la realizarea expoziției.

Medeșan a arătat pentru Actualdecluj.ro de ce s-a implicat în acest proiect și de ce e important ca o lucrarea semnată de artiști de marca ai orașului să fie expusă definitiv în spațiul public de către Primărie.

„Ca arhitect activist, cu backgound în împuternicirea comunităților locale de a-și cere dreptul la oraș și la a-și „construi propriul spațiu urban” (vezi proiectul „La Terenuri”), m-am ocupat de facilitarea întâlnirilor dintre membri din comunitatea evacuată de pe fosta str. Coastei și artiștii Răzvan Botiș și Ciprian Mureșan. Este un paradox faptul că, în Cluj, deși avem artiști de talie internațională, vânduți cu milioane de euro global (cei grupați în jurul galerie Plan B, de exemplu), clujenii nu prea au acces la lucrările acestora. De ce? În primul rând pentru că, datorită pieței imobiliare imposibile, cultura și arta nu mai au loc în oraș: vezi închiderea Fabricii de Pensule, eforturile galeriei Rubik, închiderea atelierelor de la Centrul de Interes: spațiul e prea profitabil ca să îl folosească artiștii (pentru că nu toți își permit chiria pieței). Paradoxal, Clujul „cultural” nu mai are nicio galerie profesionistă de artă deschisă permanent sau regulat în inima orașului. Cel mult, se folosesc temporar spații (de exemplu, expozițiile Centrului Cultural Clujean etc.). Ciprian Mureșan, care este unul dintre artiștii de succes internațional de la Plan B, ale cărui lucrări se leagă de spațiu urban și au un mesaj politic foarte clar. Împreună cu Răzvan Botiș, au fost de la început interesați de o lucrare creată colaborativ împreună cu cei care au fost afectați de evacuare. Lucrarea rezultată este o machetă a fostei străzi a Coastei, reconstituită de artiști din amintirile celor evacuați – o metodă pe care aș numi-o co-design și care este inedită în spațiul artistic românesc actual. În plus, amplasarea unui monument de for public care să marcheze acest moment al evacuării, pe fosta str. a Coastei, ar crea o premieră în contextul artistic clujean: opera unor artiști contemporani ar fi expusă permanent la Cluj și ar fi accesibilă oricui. În plus, monumentul ar fi și despre dreptul la oraș și la locuire, care deși este garantat prin drepturile omului, depinde atât de mult de o piață imobiliară atât de cinică. Monumentul propus nu este doar despre evacuarea romilor de pe Coastei din iarna lui 2010, ci, după 11 ani de „evoluție și inovație a orașului smart” este și despre „evacuarea” culturii și a artei din orașul de 5 stele. Și poate o sa fie și despre evacuarea noastră, a celor care, până la urmă n-o să-și mai permită să trăiască în orașul comoară”, a mai spus arhitectul.

Planșele componente ale expoziției sunt împărțite în 3 secțiuni, ele arătând: Locuirea pe str. Coastei, evacuarea și mutarea forțată în Pata Rât; Practicile autorităților publice locale și suferințele pe care le-au provocat, dar și acțiunile activiste derulate în deceniul trecut; Procesul de creație a lucrării, transformarea locului din zona străzii Coastei, și un monument propus pentru amplasarea pe acest spațiu.

Prin această expoziție, societatea civilă din oraș, alături de arhitecți și artiști clujeni atrage atenția că evacuările din orașul Cluj trebuie să înceteze.

Artiștii Ciprian Mureșan, Răzvan Botiș și arhitectul Silviu Medeșan, împreună cu membri ai comunității, au creat o machetă a zonei care în 2010 a fost demolată, expusă de asemenea la Biblioteca Central Universitară „Lucian Blaga”.

Vezi și:

Fata în maiou alb. 11 ani de rușine în orașul de cinci stele Cluj-Napoca

Detalii despre expoziție, AICI.

Scrie un comentariu