EXCLUSIV Răsturnare de situație în cazul primarului din județul Cluj condamnat la 7 ani de închisoare pentru corupție, Curtea de Apel îl achită definitiv
ActualitateTop News by Mihai Prodan - ian. 09, 2026 0 340
Răsturnare de situație pentru un fost primar din Cluj condamnat la peste șapte ani de închisoare în regim de detenție pentru presupuse fapte de corupție, ieri Curtea de Apel l-a achitat definitiv.
Curtea de Apel a pronunțat o decizie definitivă care schimbă radical cursul unuia dintre cele mai mediatizate dosare de corupție administrativă din județul Cluj. Fostul primar al comunei Mărgău, care fusese inițial condamnat la o pedeapsă severă de 7 ani și 6 luni de închisoare, a fost achitat pentru toate capetele de acuzare.
Instanța a admis apelul declarat de inculpat împotriva sentinței Tribunalului Cluj din martie 2025. Judecătorii Curții de Apel au dispus desființarea în întregime a hotărârii anterioare, hotărând achitarea fostului edil în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I și a II-a din Codul de procedură penală – fapta pentru care a fost trimis în judecată nu este prevăzută de legea penală sau nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege.
În prima instanță, fostul priamr fusese găsit vinovat de abuz în serviciu legat de gestionarea fondurilor alocate pentru refacerea infrastructurii afectate de inundațiile din iunie 2020. Tribunalul reținuse atunci că edilul ar fi simulat o procedură de licitație și ar fi plătit nelegal un avans de aproape cinci milioane de lei către o firmă de construcții – adică aproximativ un milion de euro.
Decizia de achitare a venit după ce inculpatul a susținut în memoriul depus în apel că fapta nu este prevăzută de legea penală din cauza „absenței elementului material”, argumentând că atribuțiile pretins încălcate nu erau prevăzute expres în dispoziții legale de rang superior (legi sau ordonanțe), conform cerințelor Curții Constituționale. Un alt punct crucial în favoarea fostului primar a fost reevaluarea probelor testimoniale și a caracterului efectiv al pagubei. Apărarea a adus în fața instanței declarații de martori și expertize tehnice care au susținut teza lipsei unui prejudiciu material la nivelul patrimoniului comunei Mărgău, indicând faptul că lucrările au fost, în mare parte, executate conform necesităților de urgență.
Amintim că acest caz a pornit de la alocarea sumei de 17,5 milioane de lei din Fondul de Intervenție al Guvernului, în urma unor fenomene meteo extreme. DNA a acuzat la acea vreme că primarul ar fi stabilit „cu dedicație” câștigătorul contractului, purtând negocieri în teren înainte de demararea procedurii oficiale.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au arătat că în septembrie 2020 primarul ar fi încheiat în mod nelegal un contract de execuție lucrări în valoare de peste 17,2 milioane de lei, adică 3,5 milioane de euro, cu o asociere de firme pentru reparații în comună în urma furtunilor, iar contractul ar fi fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor legislației primare. După numai șase zile de la încheierea contractului, primăria comunei Mărgău a plătit către executantul lucrărilor un avans de aproape cinci milioane de lei, reprezentând 30% din valoarea contractului, în condițiile în care acesta nu avea constituită o garanție bancară pentru bună execuție și nu erau îndeplinite condițiile pentru realizarea obligațiilor rezultate din contract, la acea dată, adică ordinul de începere a lucrărilor nu era emis de către beneficiarul lucrărilor, autorizația de construire nu era eliberată și altele. În prezent lucrările sunt oprite ca urmare a sesizării de către beneficiar a unor nereguli prezente în documentele trimise spre decontare, au arătat procurorii la acea vreme.
Deși Curtea de Conturi a raportat abateri în procesul de achiziție, inclusiv acordarea avansului fără o garanție bancară validă la momentul plății, Curtea de Apel a concluzionat că nu orice încălcare a legislației privind finanțele publice locale se transpune automat într-o infracțiune de abuz în serviciu. Instanța a subliniat necesitatea respectării principiului ultima ratio, conform căruia dreptul penal trebuie să intervină doar atunci când alte forme de răspundere (administrativă sau civilă) sunt insuficiente.
Decizia instanței:
Solutia pe scurt: În baza art. 421 alin. 2 lit. a din C.p.p. admite apelulul declarat de către inculpatul U.P. împotriva sentinţei penale nr. 90/19 martie 2025 pronunţată de Tribunalul Cluj pe care o desfiiţează în întregime şi rejudecând, In baza art. 396 alin. 5 din C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I şi teza a II-a din C.p.p. dispune achitarea inculpatului U.P., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, cu modificările ?i completările ulterioare raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 al.1 Cod penal (2 acte materiale), a art. 309 C.penal şi a art. 79 alin. 2 C.penal. În baza art. 25 alin. 5 din C.p.p. lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă Unitatea Administrativ Teritorial Comuna Mărgău cu domiciliul procesual ales la sediul …
În baza art. 275 alin. 3 din C.p.p. cheltuielile judiciare în prezenta procedură rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, la data de 8 ianuarie 2026.
Din motivarea deciziei instanței, consultată exclusiv de actualdecluj.ro:
Corespunde adevărului că inculpatul a încălcat dispoziţiile legale privind procedura de desfăşurare a atribuirii contractului, cele reţinute în rechizitoriu, respectiv cele privind constituirea comisiei şi validarea procedurii (…), împrejurări care rezultă din declaraţiile celor trei martori prezumtivi membri ai comisiei şi din lipsa întregii documentaţiei necesare, însă nu pot fi ignorate alte împrejurări contemporane, suprapuse peste aceste nelegalităţi şi nici irelevanţa acestor înscrisuri în economia acuzaţiei.
Inculpatul a apelat la martora (…), persoană terţă şi dezinteresată în raport de părţile din cauză, care a fost de acord să îşi ofere cunoştinţele de specialitate pentru a-l instrui pe inculpat cu privire la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare şi care i-a pus la dispoziţie documentaţia sau cel puţin o parte a documentaţiei necesare asigurării formalismului legal. De asemenea, inculpatul i-a cerut martorei să ţină legătura cu martora (…), care trebuia să primească înscrisurile completate şi să se asigure că vor fi semnate de persoanele responsabile. Aceste împrejurări relevă mai degrabă nepriceperea inculpatului şi în orice caz lipsa oricărei obscurităţi cu privire la demersul general de a asigura reabilitarea infrastructurii distruse sau deteriorate urmare a calamităţilor din iunie 2020. Altfel spus, inculpatul şi-a pus încrederea în două persoane care nu aveau atribuţii cu privire la asigurarea legalităţii procedurii, una cu totul străină de interesele părţii civile şi care a fost de acord să ofere ajutor întrucât se ocupa de un alt proiect al cărei beneficiară era partea civilă, împrejurare care înlătură suspiciunea de rea-credinţă a inculpatului, întrucât reaua-credinţă sau încălcarea dispoziţiilor legale cu ştiinţă nu este compatibilă cu lipsa oricărei forme de prudenţă de a nu fi descoperit şi mai mult, imprudenţa obiectivată prin implicarea aproape total a altor persoane într-un astfel de demers.
Or, confuzia privind aprecierea conduitei inculpatului este explicată de către martori şi este explicabilă prin împrejurările relevante din acea perioadă: toţi funcţionarii primăriei şi mai cu seamă inculpatul erau implicaţi activ în procedura alegerilor locale, iniţial programate în iunie 2020 şi amânate pentru data de 27 septembrie 2020, din pricina pandemiei, inculpatul fiind candidat pentru un nou mandat de primar, iar martorul (…) pentru un loc de consilier local. Prin urmare, scopurile şi străduinţele inculpatului erau legate şi de câştigarea alegerilor locale, iar pagubele cauzate de calamităţile din iunie 2020 au necesitat o rezolvare cât mai rapidă, atât pentru a rezolva probleme de infrastructur şi probabil şi pentru ca rezolvarea să constituie un sprijin electoral pentru inculpat, care, din cauza campaniei electorale nu a avut posibilitatea de a se implica total în această procedură. Acestea sunt împrejurările care au făcut necesară implicarea altor persoane pentru rezolvarea documentaţiei înainte de atribuirea contractului, precum şi omisiunea de a întocmi şi semna toate înscrisurile necesare pentru a asigura formalismul procedurii.
De asemenea, urmărind punctual dispoziţiile legale încălcate de către inculpat în cadrul activităţilor anterioare încheierii contractului, Curtea constată că, fie nu fac parte din legislaţia primară şi deşi prevăzute în legislaţia secundară nu poate fi legată de aceasta, fie au caracter formal, adică nu au fost determinante sau relevante în raport de întregul demers, respectiv de atribuire a lucrărilor de reparare a infrastructurii afectate de calamităţile din iunie 2020. Astfel, lipsa referatului de necesitate nu conduce la concluzia că lucrările nu erau necesare, mai cu seamă că evaluarea consecinţelor calamităţilor a fost făcută şi de CJ Cluj; lipsa studiilor de fezabilitate sau a raportului de expertiză tehnică, pe de o parte nu conduc la concluzia că lucările nu erau necesare, de vreme ce au fost identificate obiectivele de lucru, pe de altă parte nici nu au fost solicitate de autorităţile judeţene (care au făcut verificări cu privire la situaţia de fapt) sau guvernamentale, pentru alocarea sumelor necesare lucrărilor; autoritatea contractantă reprezentată de inculpat a întocmit documentele minime şi suficiente pentru parcurgerea în întregime a procedurii de atribuire, iar lipsa altor documente cum ar fi documentaţia de atribuire sau caietul de sarcini nu afectează în vreun fel realitate privind identitatea contractantului şi a obiectivelor, termenelor de execuţie şi a costurilor; lipsa declaraţiilor de confidenţialitate şi imparţialitate a membrilor comisiei şi lipsa semnăturilor de pe procesele verbale încheiate anterior atribuirii contractului, deşi constituie neregularităţi, constatăm că acestea nu au afectat în vreun fel realitatea privind existenţa invitaţiilor, existenţa unei singure oferte şi atribuirea contractului singurului ofertant; lipsa vizei de control preventiv şi a semnăturii juristului de pe contractul de execuţie a lucrărilor, deşi constituie o neregularitate, constituie o omisiune care nu atrage în mod imediat şi obligatoriu răspunderea penală a conducătorului unităţii, ca şi ultimă şi absolut necesară răspundere juridică, în lipsa unor date suplimentare.
Ţinând seama şi consideraţiile generale de mai sus privind nerespectarea dispoziţiilor legale, apoi înţelesul urmării prevăzute de textul de incriminare, respectiv vătămarea intereselor legitime ale persoanei, aşa cum a fost analizată în debutul considerentelor, în urma analizei de mai sus, Curtea ajunge la concluzia că nu sunt probe suficiente pentru a releva caracterul determinant al dispoziţiilor legale încălcate în procesul de atribuire a contractului de lucrări, în raport de urmarea prezentată în actul de sesizare şi nici că inculpatul a urmărit sau acceptat (intenţia directă sau indirectă) încălcarea dispoziţiilor legale ori că va vătăma interesele legitime ale comunei, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 16 al. 1 lit. b teza I şi teza a II-a din C.p.p., întrucât fapta nici nu este prevăzută de legea penală şi nici nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.
Citește și:
