Închide

Drumul care unește și trece prin Ardealul profund: ”Transilvania e o experiență. E atât de bogată dacă o străbați altfel decât pe șosea, e absolut fascinant”

Actualitate by Actual de Cluj - nov. 11, 2019 0 424

Unul dintre inițiatorii drumului de 1.000 de kilometri care străbate România de la nord la sud, Via Transilvanica, explică azi la Cluj de ce proiectul e unul unic și merită parcurs.

Clujeanul Bogdan Brânzaș e unul dintre inițiatorii proiectului Via Transilvanica, implementat de asociația Tășuleasa Social de la mănăstirea Putna din nordul României până la Drobeta, în sudul țării, pe drumeage desfundate, cărări puțin bătătorite și zone cât mai departe de asfalt și orașele civilizate – doar așa poți vedea Transilvania profundă, o zonă unică în Europa, spune el.

Traseul de 1.000 de kilometri din nordul până în sudul României, cunoscut ca via Transilvanica, e marcat pe jumătate până azi – și merită parcurs ca să vezi Transilvania cu traiul său arhaic pe care nu-l mai găsești nicăieri în Europa, spune unul dintre membrii echipei, clujeanul Bogdan Brânzaș.

”Cea mai mare parte a traseului trece prin Transilvania, pornește de la Putna și ajunge, trecând prin zece județe, până la Drobeta. Sunt și considerente istorice pentru care am ales aceste capete. Dar înainte de ele ne ocupăm de mijloc, care e ceva fantastic și tot mai multă lume începe să-l cunoască, Transilvania. Transilvania e o experiență. E atât de bogată dacă o străbați altfel decât pe șosea, e absolut fascinant cum se schimbă și arhitectura locului de la o zonă la alta. În plus mai e ceva ce Europa nu mai are, traiul acela vechi, originar, pe care mulți dintre noi îl mai știm dar în Eropa în general nu îl mai știe nimeni, cu ogrăzile, creșterea animalelor. O europă veche, poate medievală, dar o experiență pe care nu o mai găsim în Europa decât în anumite zone rurale din Spania sau în Balcani eventual”, spune el.

Traseul are o lungime de 1.000 km dintre care până acum au fost marcați 400 km, cu borne de un sfert de tonă, ”avem practic 400 de borne în pământ din kilometru în kilometru”. ”O bornă are 240 kg, sunt din andezit, provin din cariera de la Lunca Ilvei și fiecare bornă are și o sculptură unică, individuală”. Traseul ocolește pe cât e posibil orice drum asfaltat, ”dacă nu se poate, facem o traversare și atât”.

Brânzaș explică de ce traseul pornește din Putna și se încheie la Drobeta: ”Putna adăpostește un simbol național, ea mănăstirea e un simbol național, dar acolo îl avem îngropat și pe Ștefan cel Mare. Iar la Drobeta e alt moment de însemnătate națională pentru România, la un km distanță pe malul Dunării se găsesc două locuri fantastice din punct de vedere istoric istoric, fostul pod construit de romani, unde mai vedem și azi piciorul podului, și la un km distanță e debarcaderul unde primul rege al României a debarcat venind pe Dunăre. Sunt două puncte ale înființării României moderne”.

Brânzaș spune că traseul oferă ocazia călătorilor să vadă cum arată România profundă. ”Poți întâlni în Spania reală niște lucruri de care rămâi fascinat (pe traseul Camino de Santiago-n.red.). La fel e și Transilvania. Vii la Cluj, care are viață socială, culturală, teatru. Dar cum ieși afară și te îndrepți către Alba, Harghita sau Brașov sunt niște lucruri pe care e păcat să le pierzi”.

Brânzaș spune pentru actualdecluj.ro că se așteaptă ca traseul să fie parcurs de, de exemplu, o sută de oameni într-o zi, ”absolut”, și că acest număr de călători îi va determina și pe sătenii reticenți la întâlnirile cu străinii să fie mai deschiși. ”Dacă vin 100 de oameni pe traseu și cer o cană de apă reticența aceasta dispare”, spune el. Traseul ar urma să aducă și bani comunităților locale și dă ca exemplu traseul Camino de Santiago, cu un milion de pelerini pe an și unde, spune el ca fost pelerin pe acest traseu în 2011, ”fără 500 de euro e greu să te descurci”.

Traseul e unul care poate fi parcurs doar pe jos, ”Doamne ferește să meargă cineva cu mașina pe acolo”, conchide Brânzaș.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare