AcasăActualitateDetalii în cazul crimei din Mănăstireni: suspectul a ...
Detalii în cazul crimei din Mănăstireni: suspectul a recunoscut faptele, a lovit victima repetat cu un topor în cap, voia să o violeze. Are ciopor de condamnări în cazier, inclusiv viol și violare de domiciliu. Victima, găsită după 2 zile
Detalii în cazul crimei din Mănăstireni, unde o femeie de 73 de ani a fost ucisă cu o lovitură de topor în cap. Principalul suspect a fost arestat preventiv în urmă cu două zile, actualdecluj.ro a solicitat și primit motivarea arestării preventive și arată că victima ar fi fost ucisă cu două zile înainte să fie găsită, cu mai multe lovituri de topor.
Suspectul se numește Dorel Gânscă.
Potrivit documentelor, femeia a fost găsită decedată în 8 iulie în curtea locuinței sale, prezenta leziuni la nivelul capului, iar pantalonii şi lenjeria intimă erau trase de pe corp până la nivelul genunchilor. În urma cercetării la faţa locului, s-au fixat criminalistic urmele faptei comise prin fotografii judiciare care relevă victima căzută la sol, dezbrăcată pe jumătate şi corpul delict în apropierea sa. În concluziile sale, Institutul de Medicină Legală a arătat că moartea a fost violentă, datorată contuziei hemoragiei şi dilacerării cerebrale; leziunile s-au putut produce prin lovire activă cu un corp despicător la nivelul parieto-occipital stâng și că leziunile şi moartea pot data din 6 iulie 2023. Atât în faţa procurorului, cât şi în faţa Tribunalului, Gânscă a recunoscut faptele: a arătat că a pătruns în imobilul victimei fără voia acesteia cu intenţia de a întreţine relaţii sexuale cu ea şi, pentru că femeia a început să ţipe, a lovit-o cu o secure găsită la faţa locului, după care a părăsit imobilul când încă victima mai mişca.
Să precizăm că documentele de la dosar arată că decesul victimei ar fi survenit în 6 august. Or victima a fost găsită decedată două zile mai târziu, în 8 iulie, iar inculpatul a fost identificat și reținut în 9 iulie.
În cazierul inculpatului sunt mai multe infracţiuni pentru care a fost condamnat în trecut: 7 ani închisoare pentru viol, 3 ani pentru violare de domiciliu în anul 1989, 3 ani şi 2 luni închisoare pentru viol în anul 1990, 2 ani închisoare pentru violare de domiciliu în anul 1999, 6 luni închisoare pentru tâlhărie în anul 2003, 3 ani şi 149 zile de închisoare pentru violare de domiciliu în anul 2007. De asemenea, mai are cinci condamnări pentru furt comise în Ungaria aplicate în ultimii 11 ani, din 2010 până în 2021.
Faptele reţinute în sarcina inculpatului se încadrează în infracţiunile de violare de domiciliu urmăribilă la plângerea prealabilă a victimei şi sancţionată de lege cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă, respectiv omor urmăribil din oficiu şi sancţionat de lege cu închisoare de la 10 la 20 de ani.
”Gravitatea faptei se desprinde atât din norma de incriminare care sancţionează legal infracţiunea de omor simplu cu închisoare de la 10 la 20 ani, cât şi din analiza concretă a modului de comitere a faptei imputate, constând în lovirea în repetate rânduri cu un topor/secure în capul unei femei care nu a acceptat să îi satisfacă dorinţele sexuale, în mai multe rânduri, consecinţa fiind decesul persoanei”, a arătat Tribunalul Cluj în motivarea deciziei de arestare preventivă, consultată de actualdecluj.ro. ”În ceea ce priveşte persoana inculpatului, se constată, faţă de cele consemnate în fişa de cazier judiciar, că este recidivist şi a fost condamnat anterior pentru mai multe infracţiuni patrimoniale şi infracţiuni cu violenţă, inclusiv pentru comiterea unor infracţiuni de viol. Este lipsit de familie şi de venituri. Lucrează zilier la oamenii din sat. Consumă în mod frecvent alcool”.
Inculpatul a fost de acord cu privarea sa de libertate.
Procurorul de caz a solicitat arestarea pe motiv că lăsarea sa în libertate poate induce în rândul opiniei publice un sentiment de neîncredere în instituţiile publice care ar trebui să intervină atunci când se săvârşesc infracţiuni atât de grave în comunităţi liniştite, cât şi concluzia că organele de urmărire penală şi justiţia sunt dispuse să tolereze săvârşirea acestor infracţiuni. De asemenea lăsarea inculpatului în libertate ar stârni şi un sentiment de indignare în rândul comunităţii, lucru de natură a încuraja săvârşirea altor fapte penale în condiţiile în care s-ar aprecia că această faptă nu este gravă. Tribunalul a respins aceste argumente – ”Tribunalul nu poate accepta ca argument pentru a dispune arestarea preventivă pentru săvârşirea unei infracţini: rezonanța socială negativă, afectarea echilibrului social firesc, starea de indignare, de dezaprobare publică, de insecuritate socială. Aceasta pentru că soluţiile procesuale se iau pe baza legii şi probelor de la dosar, nu ca urmare a presiunii publice, fie ea şi una pozitivă (în sensul intensificării activităţii de combatere a unor infracţiuni). Or, este un drept al părţilor implicate în proces şi, mai mult, o obligaţie de serviciu ca judecătorul să ia soluţia în mod liber, tocmai ca expresie a independenţei justiţiei. De altfel, în acest sens a decis şi Curtea de la Strasbourg: arestarea preventivă a unui inculpat trebuie să servească necesităților anchetei penale, nu satisfacerii dorinței de răzbunare și pedepsire pe care publicul ar putea-o resimți. În consecinţă, inculpatul va fi arestat preventiv. Se va opta pentru perioada maximă, de 30 de zile, timp apreciat ca suficient pentru a se termina urmărirea penală”.
Instanța a luat în considerare că inculpatul nu are rude şi nici alte persoane cu care să locuiască, nici nu are venituri constante, ”este exclus să se ia măsura arestului la domiciliu, care i-ar pune în pericol supravieţuirea în condiţii de izolare”.
Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism Berlin.
