Desene în peniță și gravuri care înfățișează o Transilvanie fabuloasă, într-o expoziție a unei ilustratoare și graficiane din Cluj, se deschide în 1 martie la Muzeul Etnografic al Transilvaniei
ActualitateCultură by Actual de Cluj - feb. 14, 2023 0 298
Desene în peniță și gravuri care înfățișează o Transilvanie fabuloasă, într-o expoziție a unei ilustratoare și graficiane din Cluj, se deschide în 1 martie la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
E vorba de expoziția ”Bestiar transilvănean”, a Radei Niță Josan, ilustratoare și graficiană, și care are vernisajul în 1 martie la ora 17 la sediul muzeului din palatul Reduta. ”Expoziția de față prezintă lucrările pe care le-am creat în ultimii ani în timpul unei rezidențe oferite de către galeria Visual Kontakt”, arată artista. ”În cadrul acesteia am realizat o serie de desene în peniță și gravuri care înfățișează o Transilvanie fabuloasă – narațiuni imaginare ale unor personaje inspirate de mitologia și de folclorul românesc, în călătoriile lor fantastice prin Transilvania medievală, punând totodată în evidență patrimoniul din satele săsești, anume bisericile fortificate”.
Iată cum își prezintă artista expoziția:
„Expoziția de față prezintă lucrările pe care le-am creat în ultimii ani în timpul unei rezidențe oferite de către galeria Visual Kontakt. În cadrul acesteia am realizat o serie de desene în peniță și gravuri care înfățișează o Transilvanie fabuloasă – narațiuni imaginare ale unor personaje inspirate de mitologia și de folclorul românesc, în călătoriile lor fantastice prin Transilvania medievală, punând totodată în evidență patrimoniul din satele săsești, anume bisericile fortificate.
Intenția mea este, așadar, de a crea o panoramă a unei Transilvanii fantastice în care există fenomene meteorologice neobișnuite, invocări și descântece, cu scopul de a negocia protecția în fața ființelor fabuloase, un loc în care întâlnim personaje călătoare, vizitatori ai cetăților săsești, străjeri, în care personaje din lucrările lui Hieronymus Bosch devin vizitatori și părtași la întâmplări bizare în Copșa Mare etc. De asemenea, prezent este și un motiv al focului, al bisericii fortificate în flăcări, un simbol pentru patrimoniul aflat în pericol, pericol exprimat aici prin niște întâmplări de ordinul miraculosului, dar care, de fapt, vorbesc despre o realitate.
Expoziția își propune să familiarizeze publicul cu o parte din arhitectura medievală a acestei regiuni, dar și cu făpturi care își au rădăcinile în imaginarul popular românesc (Crasniscul, Dracii, dintre care unii țin soarele pe cer, ariciul, strigoii și moroii, descântătoare, Sânziene, Fata Pădurii), complementar cu mitul lui Dracula de care Transilvania și România sunt legate și promovate. Menționez însă că personajele din bestiarul meu sunt interpretări, nu ilustrări ale ființelor la care fac referire și că există o anumită libertate în felul în care le imaginez.
În același timp, expoziția este și o retrospectivă pentru gravuri și ex librisuri mai vechi, care de asemenea explorează patrimoniul cultural românesc, dar și interferențe cu cel din spațiul central-european, mai ales cu cel polonez. Dialogul dintre trecut și prezent este un aspect pe care îl caut și îl discut în creația mea, cu accent pe patrimoniul cultural, folclor, credințe populare și memoria locului. Clujul este prezent în câteva dintre lucrările mele, iar una dintre acestea le este dedicată Muzeului Etnografic al Transilvaniei, un loc de mare însemnătate pentru mine, și etnologului Romulus Vuia (inițiatorul acestuia).
Majoritatea personajelor feminine din lucrările mele au ca punct de plecare țărănci din fotografii ce fac parte din cărți de etnografie sau albume dedicate portului popular, precum cele ale lui Denis Galloway, M. Fischer, N. Iuga, Nicolae Dunăre sau Florea B. Florescu. Ele călătoresc de-a lungul Transilvaniei și împrumută trăsături ale unor ființe supranaturale. Am încercat să pun în evidență splendidele costume românești (cămașa cu altiță a fost introdusă anul trecut în patrimoniul cultural UNESCO).
Lucrările sunt însoțite de texte de folclor (pasaje din lucrări de etnologie și descântece), care sunt un reper constant în creația mea, precum cercetările de etnologie ale lui Simion Florea Marian, Tudor Pamfile, Elena Niculiță Voronca, Gh. Pavelescu, Ovidiu Bîrlea, Ion Taloș și Mihai Coman.”
