Daniel David a demisionat din funcția de ministru al Educației. Anul 2025 este ”probabil cel mai dificil și periculos an pentru țară după Revoluția din 1989”
EducaţieTop News by Actual de Cluj - dec. 22, 2025 0 122
Ministrul Educației, clujeanul Daniel David, și-a dat demisia din funcție azi.
Acesta a explicat pe larg motivele demisiei, pe blogul său, în această seară.
”Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării (22 decembrie 2024), i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcția de ministru al Educației și Cercetării, prin depunerea demisiei la cabinetul acestuia. Recent am primit confirmarea. Deși demisia este un act unilateral, am vrut să fie o plecare amiabilă, așa cum a fost și colaborarea noastră”, a explicat acesta.
”Fără să fiu un om politic, am acceptat mandatul de ministru al Educației și Cercetării cu convingerea că, într-un moment dificil pentru țara noastră, datoria față de binele public trebuie să prevaleze asupra oricărei comodități personale sau profesionale. Am încercat, pe durata acestui mandat, să îmi exercit funcția cu rigoare, onestitate și respect față de oameni și de instituțiile statului, făcând ce mi-a stat în putere potrivit rațiunii și binelui comun. Astăzi, consider că această datorie a fost împlinită. Nu mi-am ales aceste timpuri, nici problemele acestor timpuri, doar felul în care să le înfrunt. Reformele inițiate, deciziile asumate și cadrele instituționale puse în mișcare pornind de la Raportul QX – Întrebări (Q) relevante pentru a găsi soluții eficiente prin care să înfruntăm Necunoscutul (X) prezentului și viitorului – pot continua fără prezența mea în această funcție. Mandatele sunt, prin natura lor, limitate, iar instituțiile trebuie să rămână funcționale dincolo de oamenii care le servesc temporar. Da, acest an a fost greu, pentru că am ales să rămân când ar fi fost mai simplu să plec! Am ținut traiectoria corectă când presiunea era mare și am ales responsabilitatea în locul abandonului, iar peste ani cred că asta va conta pentru educația și știința țării”.
”Motivația retragerii mele prin demisie este simplă și nu trebuie construite motivații ascunse în jurul acesteia: niciodată nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcția de demnitate publică de ministru (în 23 decembrie 2024 și în 23 iunie 2025), pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză pe care le-au traversat. Iar de data aceasta, decizia mea de retragere este definitivă!”, a adăugat el.
David a completat că după încheierea crizei politice amintite ”eram pregătit în iunie 2025 să revin la Cluj-Napoca”. ”Dar angajamentul Coaliției pentru Raportul QX (Raportul se numește „QX” pentru că țintește să propună un sistem de educație-cercetare, prin care, prin problematizări adecvate (Questions), țara să poată să confrunte necunoscutele (X) viitorului, după cum a explicat la acea vreme David-n.red.) și nevoia de a ajuta în perioada de criză fiscal-bugetară – când țara era la risc de incapacitate de plată, cu impact negativ și asupra sistemului nostru de educație-cercetare – m-au determinat să mă angajez temporar, așa cum i-am spus de atunci premierului, pentru un al doilea mandat”.
”Pe parcursul mandatului, mi s-a cerut de mai multe ori demisia, mai ales din partea unor partide de opoziție și a unor organizații de tip sindical, atât ca urmare a opțiunilor euroatlantice (chiar în primele zile de la numire), cât și ca urmare a faptului că reformele inițiate sunt unele paradigmatice, care schimbă sistemul”, completează el. ”Dar, așa cum am spus, retragerea mea din funcția de ministru poate surveni (1) prin acțiunea Parlamentului, (2) la solicitarea Premierului – mai ales prin raportare la cât de bine se implementează Programul de Guvernare – sau (3) prin decizie proprie – când voi crede că acest lucru nu pune la risc educația-cercetarea și/sau țara. Cred că riscul este redus în acest moment: (1) țara este pe o traiectorie stabilă, (2) sistemul de educație-cercetare a trecut de furtuna fiscal-bugetară, fără ca oamenii să-și piardă posturile sau salariile, acum fiind pregătit pentru continuarea reformelor și pentru dezvoltare și, așa cum am mai spus, (3) marile reforme derivate din Raportul QX sunt (a) adoptate, (b) în curs de adoptare și/sau (c) problematizate public (fără a mai putea fi ignorate)”.
”Nu am avut șansa unui ministeriat pentru vremuri măcar relativ normale”, se plânge David. ”Dar este adevărat că, dacă ar fi fost vremuri normale, nu sunt sigur că aș fi acceptat poziția de ministru. Am condus „corabia” educației și cercetării prin furtuna politică (primul mandat) și fiscal-bugetară (al doilea mandat), fiind permanent expuși riscului de a ne scufunda politic sau financiar, am întărit-o în această încercare (prin reformele inițiale) și am arătat cum ar mai trebui consolidată și pe ce căi să navigheze (prin Raportul QX). Acum, ieșiți din furtună, funcționăm deja cu unele paradigme mai moderne și suntem pregătiți pentru modernizare pe scară largă, inclusiv pentru resurse financiare care pot veni acum în sistem prin mecanisme sănătoase”.
David atrage atenția că anul 2025 este ”probabil cel mai dificil și periculos an pentru țară după Revoluția din 1989”.
Iată motivele:
Dacă în prima jumătate a anului 2025, ne-am confruntat cu o criză politică majoră (legată de alegerile prezidențiale – deci la nivelul celei mai înalte poziții din stat), în condiții de austeritate economică, din a doua jumătate a anului 2025, am intrat direct într-o criză fiscal-bugetară, cu risc de blocaj al țării. Au mai fost ani dificili pentru țară – atât economic, cât și politic –, dar în 2025 crizele interne politice și economice vin puternic combinate, pe fondul unui război la granița țării, al atacurilor hibride asupra țării și al unor crize internaționale legate de reașezarea arhitecturii ordinii mondiale. Am trecut într-un singur an împreună cu guvernul prin șapte moțiuni de cenzură și una simplă (pe educație), ceea ce susține indubitabil caracterul special și periculos al acestui an. Într-un astfel de mediu, rolul Ministerului Educației și Cercetării este crucial pentru a avea o societate rezilientă bazată pe cunoaștere! Într-adevăr, după cum am mai afirmat, eu cred că Ministerul Educației și Cercetării este cel mai important minister al unei țări, deoarece aici se generează cunoașterea prin cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) și se diseminează apoi prin educație, astfel încât poate să fie utilizată de toți ceilalți, pentru a avea o societate bazată pe cunoaștere, cu impact pozitiv asupra bunăstării și calității vieții noastre. În plus, este antidotul vremurilor noastre la atacul pseudocunoașterii asupra civilizației și democrației. Așadar, integrarea celor două domenii este fundamentală, pentru a ne dezvolta ca o societate bazată pe cunoaștere, cu impact pozitiv asupra bunăstării personale: (1) fără cercetare, devenim o colonie științifică/tehnologică!; (2) fără educație, devenim o civilizație eșuată sub obscurantism! Iar virusul potențial mortal al societății bazate pe cunoaștere este analfabetismul funcțional, pe care ca ministru l-am identificat ca inamic principal și l-am confruntat direct (măsuri pentru reducerea lui) și indirect (măsuri pentru creșterea actului educațional), inclusiv prin includerea lui ca risc de securitate națională în Strategia Națională de Apărare a Țării!
M-aș fi bucurat să las „Pactul pentru Deceniul Educației-Cercetării (2026-2036)” asumat prin semnătură, dar precipitarea ultimelor săptămâni nu a creat contextul adecvat. Reamintesc însă liderilor partidelor pro-occidentale că, la întâlnirea Coaliției, l-au asumat cu toții în principiu, urmând să fie operate doar unele ajustări de formulare, și mizez pe cuvântul angajat acolo, dincolo de semnătura formală!”.
Daniel David a ocupat funcția de ministru al Educației și Cercetării în perioada decembrie 2024 – decembrie 2025, în două mandate consecutive, ca tehnocrat susținut politic, dar neafiliat. Mandatul său s-a desfășurat într-un context excepțional de dificil pentru România, marcat de instabilitate politică, criză fiscal-bugetară severă, presiuni internaționale și riscuri economice majore.
