Cum a vrut să scape profesorul șpăgar de la UBB Cluj de închisoare cu executare pentru luare de mită: și-ar fi turnat studenții care l-ar fi mituit cu vin

Profesorul șpăgar de la UBB extensia Reșița condamnat pentru luare de mită în formă continuată, la 5 ani de închisoare cu executare, și care a atacat decizia cu apel care i-a fost admis, instanța de apel reducând pedeapsa la 3 ani și dispunând suspendarea executării, a motivat în apel că instanța de fond nu a luat în calcul nicio circumstanță atenuantă.

Cristian Rudolf a cerut în motivarea apelului reducerea pedepsei aplicate având în vedere că a uzat de procedura simplificată, iar ca modalitate de executare să se dispună suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Acesta a arătat că prima instanţă nu a ţinut cont de nicio circumstanţă favorabilă acestuia, şi deşi a motivat că a aplicat o pedeapsă orientată spre mediu, această pedeapsă este orientată spre maximul special ca urmare a reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime.

Rudolf Cristian a cerut să se reţină la stabilirea pedepsei şi a modalităţii de individualizare faptul că nu are antecedente penale, a recunoscut fapta, a conştientizat urmările acesteia.

Curtea de Apel Timișoara și-a însușit starea de fapt reţinută de prima instanţă, precum şi raţionamentele de interpretare a probatoriului administrat folosite în ambele faze ale procesului penal, respectiv urmărire penală şi judecată şi din care rezultă vinovăţia inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată – nu mai puțin de 25 de acte materiale.

”Vinovăţia inculpatului cu privire la fapta reţinută prin actul de sesizare al instanţei rezultă din declaraţiile inculpatului prin care a recunoscut fapta, declaraţii care se coroborează cu probele administrate, necontestate de către inculpat şi din care rezultă faptul că la data de 11 februarie 2023 și la data de 16 februarie 2023 inculpatul, în calitate de lector universitar doctor în cadrul Universității ”Babeș-Bolyai”, Centrul Universitar UBB Reșița, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării-Administrație Publică Reșița, a pretins, în mod direct și indirect, sume de bani cu titlul de mită cuprinse între 600 de euro (echivalentul a aproximativ 3.000 lei) pentru nota minimă și 1.200 de euro (echivalentul a 6.000 de lei) pentru nota maximă de la cursanții sau studenții săi restanțieri, pentru a-și încălca atribuțiile de serviciu referitoare la evaluarea ori reexaminarea celor 24 de studenți restanțieri”, a arătat instanța Curții de Apel. Aceștia trebuiau să plătească dacă voiau să promoveze examenul restant la disciplina ”Evoluția și dezvoltarea Uniunii Europene”, unde fuseseră notați de așa maneră încât îl puteau promova doar în schimbul banilor.

Totodată Cristian a cerut sume de bani care depășesc cuantumul valoric al sumei de 50.000 de lei pentru cursurile de doctorat pe care  un cursant intenționa să le urmeze, toate acestea, în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare atribuțiilor lui de serviciu – promovarea pe nedrept a examenelor – sau pentru îndeplinirea unor acte corespunzătoare atribuțiilor de serviciu de cadru didactic.

De asemenea, inculpatul a primit, cu titlu de mită, în 18 februarie2023, suma de 1.000 de euro și 3.000 de lei, iar în data de  20 februarie 2023, suma de 50.000 de lei.

”În cauză nu există nicio probă contrară, rezultând dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că inculpatul este autorul infracţiunii descrise în actul de sesizare, în modalitatea menţionată”, a apreciat instanța de apel. ”De altfel, starea de fapt, vinovăţia, încadrarea juridică, nu au fost contestate de către apelant, inculpatul a uzat de procedura simplificată a recunoaşterii de vinovăţie, nefiind identificate elemente de nelegalitate şi netemeinicie cu privire la aceste aspecte, motiv pentru care Curtea va analiza criticile inculpatului formulate în apel privind reducerea pedepsei şi aplicarea dispoziţiilor art.91 C.p. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei”.

Conchidem că Rudolf Cristian a colaborat cu anchetatorii turnând alte persoane, căci a cerut aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor. Curtea a constatat însă că această cerere este nefondată, nefiind îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de lege. Potrivit dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002: ”persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege” – căci s-a menţinut condiţia ca denunţarea şi facilitarea tragerii la răspundere penală a altor persoane să vizeze infracţiuni grave. Articolul 2 alin. 1 lit. h din legea în discuţie defineşte infracţiunea gravă  ca fiind ”infracţiunea care face parte din una dintre următoarele categorii: genocid şi infracţiuni contra umanităţii şi infracţiuni de război, infracţiunile contra securității naţionale, terorism, omor, infracţiunile privind traficul de droguri, traficul de persoane, traficul de minori, spălarea banilor, falsificarea de monede ori de alte valori, infracţiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor explozive, nucleare sau al altor materii radioactive, infracţiunile de corupţie, precum şi orice altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii al cărei maxim special este de cel puţin 10 ani”.

Prin Decizia  din 18 noiembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a stabilit că aplicarea beneficiului dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, faţă de inculpatul care are calitatea de denunţător într-o cauză penală, este condiţionată de continuarea urmăririi penale in personam în cauza în care acesta are calitatea de martor denunţător, condiţie necesară, dar nu suficientă, instanţa urmând a evalua întrunirea cumulativă a condiţiilor de aplicare a textului”.

În cauză, Curtea reţine că, în cazul inculpatului potrivit răspunsului primit de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ-DIICOT-ST Timişoara acesta nu a formulat niciun denunţ la această unitate de parchet.

În ceea ce priveşte adresele primite de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ-DNA-ST Timișoara precum şi din concluziile procurorului de şedinţă rezultă că inculpatul a formulat două denunţuri la această unitate de parchet, pentru unul dintre acestea s-a dispus la data de 12 iulie 2023 o soluţie de clasare iar pentru celălalt denunţ care face obiectul unui dosar penal în 19 septembrie s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru două persoane, una dintre acestea având calitatea de ofiţer de poliţie, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită constând în promisiunea făcută de doi studenţi masteranzi în sesiunea iunie-iulie 2022 lui Rudolf Cristian a unor foloase necuvenite – băuturi alcoolice, adică vin – pentru a-i promova la examenele pe care le aveau de susţinut, dosar finalizat cu o soluţie de clasare respectiv disjungerea cauzei şi constituirea unui nou dosar în vederea continuării cercetărilor ”in rem” cu privire la restul faptelor cercetate. Parchetul de pe lângă ÎCCJ-DNA-ST Timișoara a apreciat că inculpatul nu poate beneficia de aplicarea art.19 din Legea nr. 682/2002.

”Analizând condiţiile prevăzute de art.19 din Legea nr. 682/2002 Curtea reţine că inculpatul nu poate beneficia de prevederile acestui articol, deoarece chiar dacă pentru unul dintre denunţuri a fost continuată urmărirea penală în personam pentru infracţiunea de dare de mită, prevăzută de legiuitor în enumerarea limitativă a infracţiunilor grave conform art. 2 lit. h) din Legea nr. 682/2002, continuarea urmăririi penale in personam în cauza în care inculpatul are calitatea de martor denunţător, este o condiţie necesară, dar nu suficientă, instanţa urmând a evalua întrunirea cumulativă a condiţiilor de aplicare a textului”, a precizat instanța Curții de Apel Timiș.

Acesta a mai reținut că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală şi ”nu există nici un indiciu că o asemenea conduită s-ar putea repeta, neavând nici o abatere de la normele de convieţuire socială, fiind un caz izolat în comportamentul său”. ”Totodată, trebuie avut în vedere că prima instanţă la stabilirea pedepsei de 5 ani închisoare cu executare în regim de detenţie  a avut în vedere faptul că în anul 2015 alţi colegi ai inculpatului într-o cauză similară au fost condamnaţi la pedepse cu executare chiar dacă au uzat de procedura simplificată a recunoaşterii de vinovăţie”, a arătat instanța.  ”Cu privire la situaţia în care se află alţi inculpaţi, Curtea nu poate efectua o aşa numită egalitate de tratament juridic, întrucât situaţiile nu sunt identice, pedepsele trebuie individualizate proporţional raportat la fapta săvârşită, întrucât răspunderea penală este personală”.

Astfel, în speţa invocată inculpaţii au fost condamnaţi pentru mai multe infracţiuni la o pedeapsă rezultantă într-un cuantum orientat spre minimul prevăzut de lege, iar în prezenta cauză prima instanţă l-a condamnat pe Rudolf Cristian la cinci ani închisoare cu executare în regim de detenție în condiţiile în care a uzat de procedura simplificată, ”pedeapsa nefiind corect individualizată”, a apreciat instanța de apel.

”Instanţa de apel reaminteşte că sancţiunea aplicată unei persoane trebuie să fie una echitabilă şi echilibrată; că funcţia punitivă nu poate prevala în faţa celei de reeducare şi reintegrare socială; o depăşire a acestor limite putând avea un efect contrar şi resimţirea unui sentiment de injustiţie. În acest sens, se reţine vârsta inculpatului, integrarea socială, studii superioare, durata măsurii arestării preventive, respectiv opt luni, inculpatul  având capacitatea de a înţelege clemenţa organelor judiciare şi riscurile la care se expune în cazul încălcării normelor legale. Este  adevărat că asemenea conduite sunt reprobabile şi se impun a fi luate măsuri care să le stopeze; însă  Curtea apreciază că o pedeapsă de trei ani închisoare este o sancţiune suficientă pentru a i se atrage inculpatului atenţia că trebuie să-şi controleze comportamentul și reacţiile indiferent de situaţia în care se află. Desigur, aceste aspecte nu justifică încălcarea legii, însă conduc la concluzia că este vorba de o conduită izolată”, a mai arătat aceasta.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, Curtea a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de aplicare a disp. art. 91 C.p. cu privire la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, atât cu privire la pedeapsa aplicată efectiv, care nu poate depăşi trei ani – pedeapsa fiind  3 ani închisoare -, lipsa unei condamnări la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an – lipsa antecedentelor penale -, inculpatul manifestându-şi acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, aspect consemnat în declaraţia acestuia, ”dar şi raportat la persoana inculpatului, vârsta acestuia, nivelul de instruire existând posibilitatea îndreptării sale şi fără executarea efectivă a pedepsei, fiind necesară supravegherea conduitei pentru o perioadă determinată”.

În plus, instanţa de apel consideră ca fiind deosebit de relevantă la stabilirea modalităţii de executare durata arestului preventiv de aproximativ opt luni, ”care a contribuit la conștientizarea de către inculpat a gravităţii faptei comise, a necesităţii respectării normelor legale şi de convieţuire socială, iar prin atitudinea manifestată în cursul soluţionării apelului a dovedit că a înţeles consecinţele activităţii ilicite desfăşurate şi trecerea prin procesul penal în care a avut calitatea de inculpat, această perioadă a fost determinantă în formare atitudinii sale viitoare şi înlăturarea riscului de a comite în viitor infracţiuni”.

Decizia Curții de Apel e definitivă.

https://actualdecluj.ro/profesorul-spagar-de-la-ubb-condamnat-la-5-ani-de-inchisoare-in-detentie-pentru-luare-de-mita-in-forma-continuata-scapa-de-executarea-pedepsei-la-curtea-de-apel-care-suspenda-si-reduce-pedeapsa-la-3/

Scrie un comentariu