Închide
AcasăActualitate Cum a crescut Clujul: De la primele concursuri la desenarea ...

Cum a crescut Clujul: De la primele concursuri la desenarea cartierelor în Socialism și creșterea galopantă din ultimele decentii/ Carte despre urbanism si urbaniști, scrisă de unul dintre cei mai reputați arhitecți ai orașului alături de un fost inginer – arhitect șef

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Actual de Cluj - oct. 30, 2023 0 618

Atunci când proiectanții desenau schițele cartierului Grigorescu, proiectanții au trasat anumite reguli care au făcut din acesta unul dintre cele mai apreciate cartiere ale orașului și pentru că reușiseră să „tragă cu ochiul” în afară. „Știam că în SUA în 1928 se lansase unitatea de vecinătate, care aducea idei ca punerea circulației auto la periferie, nucleul era verde și evitai interferența între circulația pietonală și auto. Am preluat aceste idei, concepte”, povestește arhitectul Vasile Mitrea, unul dintre autorii cartierului, la lansarea cărţii „Urbanism şi urbanişti din Cluj”, scrisă alături de inginerul Lazăr Marian, fost arhitect șef al orașului. Cartea cuprinde informații despre urbanismul modern, despre primele concursuri desfășurate în oraș, despre sistematizare, infrastructură, logica în care s-a dezvoltat orașul în decenii de creștere, informații despre urbaniștii care au marcat orașul, dar și păreri critice legate de felul în care a ajuns Clujul să arate cum arată azi. Lansarea cărții a avut loc vineri, în cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania.
Vasile Mitrea a participat la proiectarea cartierelor Gheorgheni și Grigorescu și a făcut parte din echipa lui Augustin Presecan, cel care a realizat schița de sistematizare a orașului din 1967.  Mitrea, care a fost și primul decan al Facultăţii de Arhitectură, a fost primul arhitect recompensat cu Opera Omnia în cadrul evenimentelor desfăşurate de Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Transilvania, în 2011, în cadrul Premiilor OAR Transilvania, iar anul acesta, în cadrul Bienalei Naţionale de Arhitectură. Lazăr Marian este fostul arhitect şef al Clujului din perioada 1965-1972, de profesie inginer, însă cu o viziune urbanistică remarcabilă. Cei doi specialişti şi-au unit forţele şi cunoştinţele, şi au pus pe hârtie cele mai importante idei, iar rezultatul este volumul „Urbanism şi urbanişti din Cluj”, o analiză a evoluţiei oraşului din ultimele decenii, după cum spun organizatorii evenimentului de lansare.
„Dl. Vasile Mitrea – un adevărat erou al vremurilor, după cum frumos a spus ieri Marcel Smets”, a scris arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, după lansarea cărții în mijlocul ahitecților și urbaniștilor din oraș.
„Am învățat cu toții foarte mult din tot ce s-a întâmplat și ce am văzut din arhitectura orașului în ultimii zeci de ani”, a spus Daniela Maier, președinta filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România.
„E o carte de istorie recentă, istoria modernă a urbanismului clujean și vobim nu doar de urbanism, ci si de urbanisti, de figurile care au contat pentru oraș, inclusiv de oameni din administrație. Veți găsi și problemele de început, mă fascineaza dinamismul si soluțiile mereu altele”, a spus, cu ocazia lansării de carte, arhitectul Șerban Țigănaș, decan al Facultății de Arhitectură de la Cluj. Cartea aduce informații despre începuturile urbanismului modern, dar și despre concursurile de arhitectură care au fost în fundamentul orașului la început și acum au revenit în practica curentă.
Cartea cuprinde și informații despre lucrări de infrastructură urbană, schițe de sistematizare, pasi spre urbanismul teritorial, primele preocupări de conclucrare cu teritoriul, care între timp a devenit zona metropolitană, date despre parcelări, PUZ-uri, conturarea primelor cartiere – „principalele cartiere care ne plac”, după cum spune Țigănaș. Aceasta include și opinii critice legate de felul în care s-a dezvoltat orașul.
„Când am venit la Cluj, nu erau locuri la institutul de proiectări la Arhitectură. Am  fost trimis la Urbanism si nu la Arhitectură. Atunci i se spunea „sistematizare”, nu urbanism. Mi-am spus că trebuie să fac ceva să plec din Cluj. Dar îmi plăcea desenul și am făcut câteva perspective pentru proiectarea cartierului Grigorescu și am facut pasi pe teritoriul urban. Mi-am dat seama că a aborda doar arhitectura, fără noțiuni despre Cluj, despre oraș, e riscant. După Grigorescu, am proiectat cartierul Gheorgheni, sub oblăduirea arhitectului Presecan. Am lucrat zi si noapte, pentru respectarea termenelor. Cartea e o bază de date pe 100 de ani, documentată foarte bine, care abordează și partea de infrastructură. Încearcă sa arate si plusuri si minusuri”, a spus Mitrea. Cartea urmărește evoluția orașului și conturarea sa – primii pasi în domeniul urbanismului, primul regulament al constructiiilor la Cluj, planuri de dezvoltare.

Sursa foto: Ciorchin, BATRA, Facebook

Mitrea a povestit, cu ocazia lansării, și câteva elemente din perioada în care s-au conturat cartierele orașului.
„Nu era ușor să faci urbanism în Socialism, erai obligat să te înscrii în parametri economici, dar și politici. În anii ’60 a fost o schimbare și am putut să ne facem abonamente la L’Architecture d‘Aujourd‘hui (cea mai veche revistă franceză de arhitectură, n.red.). Când făceam schițe la cartierul Grigorescu știam că în SUA în 1928 se lansase unitatea de vecinătate, care aducea idei ca punerea circulației auto la periferie, nucleul era verde și evitai interferența între circulația pietonală și auto. Am preluat aceste idei, concepte. În 1975, regulamentul de urbanism prevedea necesarul de spații verzi, distanțele între dotări, care e necesarul de utilități, de ce e necesar un centru de cartier, de ce e necesară grădina de cartier”, povestește Mitrea. S-au făcut toate acestea, în realitate? „Până în 1970 s-a reușit să se respecte aceste reguli, apoi a apărut dorința de a se crea spatiu locativ, apoi a început îndesirea cartierelor. Apoi noile cartiere nu au vizat decât noile apartamente pe cincinal”, a completat arhitectul.
Aesta a subliniat creșterea semnificativă a orașului – dacă suprafața ocupată de oraș era de 58 ha la începutul secolului 19, se ajunsese la 100 ha în 1989, apoi Clujul avea 3987 ha, iar în PUG-ul următor s-a propus o suprafață de peste 10.000 ha. Iar populația nu a crescut în același ritm. „Consumul de teren pe individ e foarte mare”, a spus Mitrea.
Dincolo de critici, pe care Mitrea nu s-a ferit să le lanseze în ceea ce privește dezvoltarea orașului în anii recenți, arhitectul punctează și două aspecte pozitive pentru actuala administrație: introducerea (la inițiativa arhitecților) a concursurilor de soluții ca practică pentru cele mai mari proiecte ale orașului, în locul licitațiilor, și dezbaterile cu cetățenii. „Uneori, cetățeanul de rând vede lucruri care nouă ne scapă. Noi vedem pe 2-3 decenii, poate câteodată uitam de moment”, a spus Mitrea.

Sursa foto: Ciorchin, BATRA, Facebook

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Actual de Cluj
Tags

< Articolul precedent

Articolul urmator >

Articole similare

Din oraș. Din culise. Știrea care te deșteaptă

Contactează-ne: marketing@actualdecluj.ro

actualdecluj.ro Web analytics

Categorii populare

Actualitate 31310 Top News 16032 Administrație 9294 Economie 6365 Sport 3819

© Copyright 2015 - 2026 - www.actualdecluj.ro. Găzduire web de la maghost.ro.