Criză în spitale: peste jumătate dintre angajații din sănătate, la risc de burnout. 280 de specialiști și decidenți dezbat mâine la Cluj soluțiile
Sănătate by Actual de Cluj - feb. 26, 2026 0 300
Cel mai amplu studiu privind burnout-ul în sistemul sanitar românesc, realizat pe parcursul a patru ani, cu peste 17.000 de angajați evaluați, arată ”concluzii alarmante”, peste jumătate dintre angajații din sistemul de sănătate din România sunt în risc de burnout, 52% față de 36% în 2021; 89% dintre medicii de gardă sunt la risc și 58% dintre medicii de gardă lucrează peste 50 de ore pe săptămână, depășind limita directivei europene în domeniu.
Federația ”Solidaritatea Sanitară” organizează mâine 27 februarie la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, conferința ”Impactul dialogului social asupra calității vieții profesionale a angajaților din sănătate și a calității serviciilor medicale”. Evenimentul reunește 280 de participanți – angajați din sistemul sanitar public, studenți la medicină, manageri de spitale, parlamentari și reprezentanți ai instituțiilor cu rol în guvernarea sănătății. Miza este una care depășește interesul profesional: starea personalului medical influențează direct calitatea serviciilor oferite pacienților.
Primul studiu care va fi prezentat public mâine la Cluj analizează satisfacția salarială în sistemul sanitar public, pe baza a 5.192 de răspunsuri colectate din 42 de județe și 353 de unități sanitare. Rezultatele indică o nemulțumire profundă și generalizată. Indicele compozit al satisfacției salariale este de 2,18 din 5, încadrat în zona de „nemulțumire mare”, iar 71,2% dintre respondenți se află sub pragul critic. Evoluția salariilor în timp primește cel mai scăzut scor din întregul studiu, 1,42 din 5. Plata gărzilor, a muncii de noapte, a orelor suplimentare și modul de calcul al sporurilor sunt printre cele mai sensibile probleme. În același timp, ideea unei reduceri a veniturilor este respinsă categoric, înregistrând cel mai ridicat scor din cercetare. Să menționăm în acest context că angajații din sistemul medical, deși nemulțumiți de venituri și de volumul de muncă, sunt plătiți cu mii de euro lunar.
Al doilea studiu este cel mai amplu demers de evaluare a epuizării profesionale (burnout) în sistemul sanitar românesc, cu peste 17.000 de angajați analizați pe parcursul a patru ani. Datele arată că 55,2% dintre angajați se află în zone de risc de burnout, în creștere semnificativă față de 36,1% în 2021. Situația este și mai gravă în rândul medicilor de gardă: 89% sunt la risc, iar 58% lucrează peste 50 de ore pe săptămână, depășind limita prevăzută de Directiva Europeană privind timpul de lucru. România depășește astfel nivelul unor state europene precum Belgia, Polonia sau Suedia, iar medicii tineri și rezidenții se numără printre cei mai afectați.
Conferința de mâine de la Cluj-Napoca este și unul dintre cele două evenimente publice care vor contribui la forma finală a Strategiei Naționale de Acțiune împotriva agresiunilor la adresa profesioniștilor din sănătate (2026–2030), lansată de FSSR. Strategia propune opt piloni de intervenție, 37 de măsuri concrete și integrarea a 28 de indicatori de siguranță a personalului în standardele de acreditare ale Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS). Contextul este unul urgent: numai în săptămâna 16–22 februarie, doi medici au fost agresați fizic în timpul actului medical.
”Conferința se desfășoară într-un moment în care condițiile de muncă ale profesioniștilor din sănătate afectează direct capacitatea sistemului de a oferi servicii medicale sigure și de calitate populației. Datele cercetării confirmă: insatisfacția salarială generează burnout, burnout-ul afectează calitatea actului medical, iar agresiunile împotriva personalului pun în pericol atât profesioniștii, cât și pacienții. Aceste probleme nu se rezolvă prin declarații de principiu, ci prin dialog social real, bazat pe dovezi și pe angajamente verificabile”, arată organizatorii.
