Închide

Clujul va avea străzi noi după modelul aplicat în Londra – „complete streets”, „home zone”sau „shared space”

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - ian. 17, 2022 2 2773

Cluj-Napoca va avea un ghid care să ajute proiectanții în gândirea de străzi urmând cele mai noi tendințe din acest domeniu, mai ales cele care fac referire la concepte precum „complete streets”, „home zone”sau „shared space”. Modelul utilizat va fi cel al ghidului „Streets toolkit – de la Transport for London” iar ghidul va fi un document util mai ales pentru dezvoltările periferice noi ale rețeleor de străzilor din Cluj-Napoca. Ghidul va fi elaborat de proiectanții de la Civitta, cei care au făcut Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PNUD) 2020- 2027 (2030) pentru zona metropolitană Cluj.

 

În cadrul dezbaterii publice pe tema PMUD  2020- 2027 (2030), arhitectul Șerban Țigănaș a semnalat nevoie de modernizare a rețelei capilare de străzi periferice din Cluj-Napoca, arătând că actuala dezvoltare urbană nouă din oraș este departe de stradardele asumate de alte orașe pentru a avea străzi gâdite pentru riverani sau pietoni.

Arhitectul Reinhold Stadler, expert Civitta, biroul care a făcut PMUD 2020- 2027 (2030), a recomandat un proces de optimizare a tramei stradale din cartierele noi ale Clujului, în doi pași: proiecte urbanistice de regenerare ale cartierelor precum Bună Ziua sau Europa care să includă modificări de refacere sau completare a tramei stradale, inclusiv cu exproprieri dar și un proces de transformare a străzilor secundare în străzi rezidențiale cu trafic calmat.

„În momentul de față principalele tendințe de dezvoltare urmează cumva calea metroului. Este vorba de restructurarea din zona Muncii și de noul cartier Sopor. Crescând densitatea în aceste capete se poate asigura o mai bună sustenabilitate din punct de vedere economic al acestui proiect. În ceea ce privește cartierul Borhanci aici este prevăzut un proiect de lărgire a Căii Borhanciului însă va fi foarte importantă și dezvoltare dotărilor (ex. Parc Bună Ziua / Parc Est și centrul educațional) pentru a reduce nevoia de deplasare către zona centrală. Pe de altă parte, este îngrijorător procesul de densificare din cartiere precum Bună Ziua sau Europa întrucât în aceste cazuri este aproape imposibil de creat o rețea de străzi colectoare care să asigure o bună distribuție a fluxurilor. Adesea, în calea unui proces de optimizare a tramei stradale stau construcții realizate în ultimii 10 ani care trebui demolate. În aceste cazuri vor trebui adoptate două mecanisme: 1. PUZ-uri de regenerare a cartierelor care să vizeze modalități de refacere / completare a tramei stradala, inclusiv exproprieri necesare și 2. Transformarea majorității străzilor secundare în străzi rezidențiale cu traficul calmat. În acest fel, pietonii pot folosi și suprafața carosabilă cu mențiunea că autoturismele vor circula cu sub 20km/h. Pentru a păstra limita de viteză va fi nevoie de o reconfigurare a străzilor care să cuprindă limitatoare de viteză, șicane și alte amenajări menite să reducă viteza autoturismelor sub 20 km/h”, a subliniat Reinhold Stadler.

Specialistul urbanist a mai spus că PMUD include în contract și elaborarea unui ghid care să ajute Primăria și proiectanții din Cluj-Napoca să dezvolte noile străzi din cartiere după principii europene adoptate în marile capitale ale lumii. „Deoarece cadrul legal și normativele care vizează proiectarea străzilor sunt depășite, PMUD 2021- 2027 include proiectul „9.8.2 Elaborare ghiduri metropolitane pentru proiectarea infrastructurii și serviciilor de transport în ZMC”. Practic, este vorba de un ghid urmând modelul „Streets toolkit – de la Transport for London” care să ghideze proiectanții în proiectarea de străzi urmând cele mai noi tendințe din acest domeniu, mai ales cele care fac referire la concepte precum „complete streets”, „home zone”sau „shared space””, a spus expertul Civitta.

„Streets toolkit – de la Transport for London” este elaborat în Londra pentru a ajuta proiectanții, inginerii și autoritățile să creeze spații publice și străzi de înaltă calitate.

Străzile de tipul „Home zone” sunt străzi pentru joacă caresunt concepute în primul rând pentru a satisface nevoile pietonilor, bicicliștilor, copiilor și rezidenților și unde viteza și dominația mașinilor sunt reduse. 

(model de home zone în Womford Anglia – Devon, sursa wikipedia)

(https://www.camcycle.org.uk/ – Esdelle Street in Norwich) 

(Morice Town Home Zone, sursa restreets.org)

 

Străzile de tipul „Complete Streets” sunt străzi proiectate și operate pentru a permite utilizarea în siguranță și pentru a sprijini mobilitatea pentru toți utilizatorii. Acestea sunt gândite pentru persoane de toate vârstele și abilitățile, indiferent dacă călătoresc ca șoferi, pietoni, bicicliști sau utilizatori de transport public.

 

Străzile de tipul „shared space” sunt o abordare care minimizează segregarea între diferitele moduri de utilizare a drumurilor. Acest lucru se realizează prin eliminarea unor caracteristici precum borduri, marcaje la suprafața drumului, semne de circulație și semafoare. Proiectarea spațiului comun poate lua multe forme diferite, în funcție de nivelul de demarcație și segregare între diferitele moduri de transport. Variațiile spațiului comun sunt adesea folosite în mediile urbane, în special cele care au fost aproape fără mașini și ca parte a străzilor de locuit din zonele rezidențiale. Ca concept separat, „spațiul comun” se aplică în mod normal spațiilor semi-deschise de pe drumurile mai aglomerate. Hans Monderman (inginer de trafic olandez) a sugerat că „prin crearea unui sentiment mai mare de incertitudine și făcând neclar cine are prioritate, șoferii își vor reduce viteza, reducând, la rândul lor, dominația vehiculelor, reducând rata accidentelor rutiere și îmbunătățind siguranța pentru alți utilizatori ai drumului”. 

(strada Universității din centrul Clujului, zonă aflată în șantier care urmează să devină o strada shared space)

Deja Primăria din Cluj-Napoca a implementat și a pornit și alte proiecte pentru transformarea unor străzi din centrul orașului sau din cartiere în zone de tip shared space.

Pentru designul noilor artere din proiectele de urbanism, Primăria a implus ca regulă doar existența asfaltului dar și plantarea de copaci (la fiecare nou loc de parcare creat pentru vizitatori), un copac. O altă practică este ca specialiștii și arhitectul șef al municipiului să ceară discuții în comisia operativă cu proiectanții pentru a se asigura de un design minim al arterelor din noile proiecte.

sursă foto cover: primariaclujnapoca.ro, Emil Zola, arteră din centrul Clujului, modernizată cu bani europeni

 

2 comentarii

  1. Încă un studiu !când se va aplica?că de obicei :Niciodată!marii specialiști abonați la banii publici trebuie să trăiască .clujenii sunt beneficiarii celor mai multe și costisitoare „studii” ce zac în sertare.O comparație cu Londra este jignitoare pentru frumosul oraș.De 16 ani suntem păcăliți cu planșe frumos colorate și suntem mințiți că „se va face, vom avea ,”.Realitatea însă este mizera.

  2. Străzile periferice precum Valea Chintaului nu are nici măcar trotuar, de ani de zile promisiuni și nu s a făcut nimic se face numai unde da bine la imagine aici noroi se peticește carosabilul din când s au mai pus câteva becuri și cu asta e gata că oricum plătim impozite de zona D.

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Articole similare