Clujeanul care a luat la bătaie mai mulți elevi în Mănăștur a fost condamnat la închisoare cu executare, definitiv

Clujeanul care a luat la bătaie mai mulți elevi în Mănăștur a fost condamnat la închisoare cu executare, definitiv, de către Curtea de Apel, după ce pe fond a fost condamnat cu suspendare.

Agresorului i-au fost majorate în apel pedepsele – de la trei luni la șapte luni de închisoare sau după caz de la șase luni la nouă luni de închisoare, în total patru infracțiuni de lovire și alte violențe, contopite de instanță cu pedeapsa de un an și trei luni de închisore pentru tulburarea liniștii publice, plus o infracțiune de amenințare. Pedepsele au fost contopite, instanța aplicând pedeapsa cea mai grea de 1 an și 3 luni închisoare la care adăugă o treime din celelalte pedepse cu închisoare stabilite – un an de închisoare – rezultând o pedeapsă de 2 ani şi 3 luni închisoare care se va executa în regim de detenţie. Decizia, luată în 6 martie, e definitivă.

Cum a motivat Parchetul apelul, cerând agravarea pedepselor și executarea acestora în regim de detenție:

Din probatoriul administrat s-a învederat faptul că au reieşit detalii şocante ale comportamentului inculpatului: astfel, victimele sale erau copii de liceu, care s-au aflat în stare de şoc (unul a început să plângă) în urma celor petrecute, mai mult, una dintre victime a fost lovită fără reţineri în timp ce stătea pe o bancă, cu căşti pe urechi şi privire la ecranul telefonului, deci fără niciun fel de avertisment s-a trezit din senin luată la bătaie de către inculpat. De asemenea, fiind prezentă poliţia la faţa locului, inculpatul a mai lovit o victimă anume sub ochii poliţiştilor (pe care i-a şi agresat, disjungându-se cauza) şi, pentru a nu rămâne dubii asupra gestului său, a adăugat verbal ”ca să aveţi probe”.

Inculpatul a fost dus la psihiatrie, unde s-a constatat că este consumator de droguri. Deși din actele medicale a reieşit că inculpatul a fost deprimat, că a ajuns să bată oameni pe stradă etc, în mod total surprinzător, la 10 iulie 2024, cu ocazia verificării măsurii preventive, acesta s-a prezentat în faţa judecătorului cu o atitudine revendicativă şi sfidătoare, pe care a menţinut-o pe toată durata procesului-penal, inclusiv la ultimul cuvânt. Astfel, la termenul de verificare a măsurii din 10 iulie 2024, inculpatul a susţinut că nu mai doreşte măsura preventivă deoarece este barman şi trebuie să se deplaseze, practic este împiedicat să muncească, totul pe un ton revendicativ, plin de sine şi în totală opoziţie cu ceea ce se reţinuse în actele medicale. Atitudinea sa a rămas constantă, la termenul din 5 septembrie 2024 pentru verficarea cf. art 207 CPP afirmând sarcastic la ultimul cuvânt că este extraordinar de bine să stea într-un singur oraş, pentru că dumnealui se ocupă de zece ani cu activitatea de barman.
Apoi, la 31.10.2024 acesta nu s-a prezentat la termen, în primă instanţă dispunându-se amânarea cauzei din dosarul asociat (verificare cf art 208 CPP) pentru a 2-a zi, cu emiterea de mandat de aducere. Totuşi, acesta s-a prezentat în cele din urmă doar pentru verificarea cf. 208 CPP, afirmând că dimineaţa a fost la semnat la poliţie, apoi a scos căţelul la plimbare iar la instanţă nu a mai putut să vină, provocând astfel amânarea cauzei de fond. În acelaşi trend inculpatul a vociferat la ultimul cuvânt: „mergem mai departe”, totul pe un ton oarecum agasant, care denota o lipsă de interes şi de percepere a gravităţii situaţiei sale, în esenţă o bagatelizare a întregii situaţii.
În sfârşit, la ultimul termen inculpatul s-a prezentat cu aceeaşi atitudine, a recunoscut faptele dar a afirmat că vrea să se termine odată, să meargă în HORECA, să plece unde doreşte domnia sa, căci se sufocă în oraşul ăsta. La ultimul cuvânt acesta a afirmat că nu mai ştie feţele victimelor, nu mai ştie exact ce a fost, dar va plăti (despăgubiri) dacă va avea cu ce, căci nu este apt de muncă, înţelege că o făcut ceva pe stradă, dar nu îşi aminteşte feţele lor, nu ştie câţi sunt, este de acord să achite pretenţiile civile dacă reuşeşte să ţină un job aici în Cluj, fără să pocnească cineva din degete şi să plece într-o lună de zile.
În esenţă, nicio clipă, pe întreg parcursul fazelor judiciare ale procesului, în cadru procesual formal, inculpatul nu a manifestat vreo urmă de regret, de empatie pentru copiii pe care i-a bătut fără motiv, provocându-le un şoc emoţional, tot discursul său a fost constant centrat pe persoana sa, pe suferinţa sa, pe inconvenientele pe care procesul i le provoacă persoanei sale, totul pe un ton agasant, plictisit, oarecum revoltat şi emanând nepăsare faţă de orice şi oricine cu excepţia propriei persoane.
Într-un asemenea context, raportat la ce rezultă din probatoriu că a comis efectiv, coroborat cu atitudinea manifestată post factum, mai sus descrisă, Parchetul opinează că pedepsele acordate de instanţa de fond (câte 3 luni închisoare pentru fiecare infracţiune de lovire fără leziuni cu zile de îngrijiri medicale, 6 luni pentru infracţiunea de lovire cu zile de îngrijiri medicale, amendă pentru infracţiunea de ameninţare şi închisoare 1 an şi 3 luni pentru infracţiunea de tulburare a liniştii şi ordinii publice) sunt total neîndestulătoare. Acestea nu sunt apte, în opinia apelantului să descurajeze inculpatul de la comiterea pe viitor a astfel de fapte, câtă vreme atitudinea sa manifestă şi constantă a fost una de profundă nepăsare şi lipsă de regret. Scopul prevenţiei speciale nu poate fi atins prin pedepse atât de aproape de minim, în condiţiile în care nici măcar prezenţa poliţiei la faţa locului nu 1-a potolit, dimpotrivă, a mai lovit o victimă ca să fie probe. Ceea ce face cu atât mai îngrijorătoare atitudinea inculpatului este raportarea sa la faptele şi victimele sale de o manieră total nepăsătoare, detaşată, de minimalizare a consecinţelor faptelor sale asupra unor oameni nevinovaţi (copii) şi atitudinea de oarecare îndreptăţire faţă de propria persoană, de autovictimizare. Prin urmare s-ar impune în opinia apelantului pedeapsa cu închisoarea, pentru toate faptele reţinute în sarcina sa, inclusiv ameninţarea pentru care instanţa de fond a dispus amenda penală, plus majorarea tuturor pedepselor către o valoare medie, nicidecum una apropiată de minim.
În acelaşi sens, în opinia acuzării se impune majorarea termenului de supraveghere la maxim, dacă nu se va ajunge la o rezultantă cu executare efectivă. Faptul că inculpatul consumă / a consumat droguri, că a suferit de pe urma acestui lucru nu este de neglijat, însă nici nu poate conduce la concluzia că inculpatul este îndreptăţit la o atitudine atât de lipsită de asumare şi de răspundere, de regret elementar pentru situaţia copiilor pe care i-a bruscat, inclusiv cu cinism, ca să fie probe, pentru ca apoi să exprime constant o poziţie, în esenţă, de nepăsare faţă de faptele şi victimele sale.

Ce a constatat și decis Curtea de Apel:

Curtea remarcă faptul că inculpatul şi-a justificat acţiunile sale prin aceea că fiind sub influenţa drogurilor nu a putut să-şi controleze comportamentul şi acţiunile. Cu privire la acest aspect, Curtea constată că potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală psihiatrică emis de IML Cluj inculpatul (cunoscut cu antecedente de intoxicaţie cu substanţe psihoactive multiple, cu antecedente psihiatrice), a prezentat ”tulburare delirantă indusă. Dependenţă de droguri multiple”, însă cu existenţa discernământului la data comiterii faptelor. În mod evident, inculpatul nu şi-a stăpânit comportamentul delicvent nici în momentul sosirii agenţilor de poliţie, având un comportamant sfidător inclusiv faţă de aceştia.

(…)

În acest context, Curtea conchide prin aceea că inculpatul a comis infracțiuni cu grad ridicat de pericol social, lovind la întâmplare mai multe persoane, în timpul zilei şi în loc public, fără niciun motiv, pe fondul consumului de substanţe interzise care i-a indus o lume imaginară, acte care au creat o stare de temere în rândul societății. Cu toate că inculpatul a recunoscut comiterea faptelor şi s-a aflat sub tratament medical, nu a înţeles gravitatea faptelor sale, având pe tot parcursul procesului penal un comportament neadecvat şi de bagatelizare a situaţiei în care se află, încercând să plaseze vinovăţia sa pe consumul de droguri (care îl determină să recurgă la acţiuni pe care acesta nu le poate controla) sau pe autorităţile care nu au întreprins suficiente măsuri pentru stoparea traficului de substanţe interzise.
Atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal, atât în faţa primei instanţe cât şi în faţa curţii, denotă lipsa de conştientizare a gravităţii faptelor comise şi a garanţiilor că va respecta măsurile şi obligaţiile aferente unui regim de executare a pedepsei neprivativ de libertate sau că va achita despăgubirile civile persoanelor vătămate (de altfel necontestate), astfel încât, Curtea de apel conideră că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 91 alin. (1) lit. d) C.penal, iar numai dispunerea unor pedepse cu închisoarea în regim de detenţie şi majorate conform dispozitivului prezentei decizii poate contribui la îndeplinirea scopului preventiv-educativ urmărit prin aplicarea acestora, suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultate nefiind aptă să corespundă la corijarea comportamentului infracţional al acestuia, chiar dacă pedeapsa rezultantă va fi sub pragul de 3 ani. Ca atare, aplicarea unei pedepse rezultante în modalitatea suspendării sub supraveghere nu este de natură a inhiba comportamentul antijuridic al inculpatului, fiind necesar ca acesta să fie supus unei modalităţi de executare a pedepsei privative de libertate, pentru a-l ajuta să își însușească normele de conduită socială și să înțeleagă importanța respectării lor.

Citește și:

Un clujean sub influența drogurilor a împărțit pumni într-o stație de autobuz în Mănăștur

Nici un comentariu

Actual de Cluj