Cluj-Napoca și Bistrița, cele mai expuse orașe din România la riscul de a rămâne fără apă potabilă (studiu)
ActualitateTop News by Actual de Cluj - iul. 10, 2025 7 11677
Urbanizarea accelerată și schimbările climatice pun presiune tot mai mare pe resursele de apă ale României, arată datele privind indicele WEI+ (Water Exploitation Index plus). Cluj-Napoca și Bistrița sunt printre cele mai expuse riscului.
Indicele WEI+, care măsoară consumul de apă în raport cu resursele regenerabile, indică deja valori depășite în aceste orașele mari în expansiune urbanistică. Cluj-Napoca are în prezent un WEI+ de aproape 64%, ceea ce înseamnă stres hidric sever. O creștere a populației cu doar 10% ar putea împinge acest indice la aproape 70%, ceea ce ar face utilizarea apei nesustenabilă, avertizează cercetătorii care citează studiul pentru infoclima.ro.
„România se confruntă cu un deficit de apă, iar indicele WEI+ indică o presiune semnificativă asupra resurselor de apă.
Schimbările climatice agravează această situație, cu secete mai frecvente și variabilitate climatică crescută. Orașele românești trebuie să implementeze măsuri de gestionare eficientă a apei, cum ar fi promovarea utilizării apei reciclate, pentru a face față cererii crescute și pentru a proteja resursele de apă”, spune Alexandru Tătar, doctorand la Facultatea de Geografie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializat în conservarea resurselor și impactul schimbărilor climatice, citat de g4media.ro.
Situația este similară și în Bistrița, unde indicele WEI+ este deja de peste 36%, apropiindu-se de pragul de stres ridicat. O creștere de 10% a populației ar putea duce la un nivel de peste 40%, indicând un risc serios de deficit de apă, mai ales în condiții de secetă.
Ce soluții există
Pentru Cluj-Napoca, experții recomandă:
– colectarea și reutilizarea apei pluviale pentru irigații și alte utilizări non-potabile,
– utilizarea contoarelor inteligente pentru reducerea pierderilor de apă,
– reglementări stricte privind consumul de apă.
În Bistrița, prioritare sunt:
– modernizarea rețelei de distribuție pentru a reduce pierderile
– promovarea economisirii apei în rândul populației,
– utilizarea apei reciclate în industrie și agricultură,
– dezvoltarea infrastructurii verzi, cum ar fi grădinile de ploaie și acoperișurile verzi.
7 comentarii
Lasa un raspuns pentru Alexandru Marius Tătar
Articole similare
-
Peste 350 de apartamente propuse pe o fostă platformă industrială în Apahida/Proiectul, aprobat cu noi condiționări de comisia de urbanism a Consiliuluilui Județean Cluj, după reducerea înălțimii și cedarea de teren pentru școală și parc public
apr. 17, 2026 0
-
VIDEO/Metroul Clujului, fără muncitori pe șantier: acuzații că lucrările au stagnat și presiuni pentru explicații de la Primărie
apr. 17, 2026 0
România cu cele mai mari rezerve de apă potabilă din Europa? Cum se poate așa ceva?
Resursele naturale nu sunt același lucru cu infrastructura de distribuție.
Câteva exemple din 2024–2025:
Peste 20 de localități din România au avut restricții de apă din cauza secetei și consumului ridicat.În Prahova și Dâmbovița, peste 100.000 de oameni au rămas fără apă potabilă din cauza scăderii nivelului la barajul Paltinu.Așadar, nu lipsa resursei naturale e problema principală, ci:
seceta și schimbările climatice,
pierderile uriașe din rețele (în unele zone peste 50%),
infrastructura veche,
consumul necontrolat în perioadele de caniculă,
dependența unor orașe de un singur baraj sau un singur foraj.
Bistrita-Nasaud, cu un castel de apa pe latura de N si E?😁
Bistrița-Năsăud, cu un castel de apă pe latura de Nord și Est? De ce nu. Dacă Aquabis își menține ritmul investițiilor, nu doar că vom avea infrastructură modernizată, dar putem chiar urca serios la capitolul Water Efficiency Index. Un județ cu rețele stabile, pierderi reduse și management inteligent al resursei devine un județ competitiv. WEI ridicat nu e doar o cifră – e calitate a vieții, reziliență urbană și un avantaj strategic pentru dezvoltarea locală
Resursele naturale nu sunt același lucru cu infrastructura de distribuție.În Prahova și Dâmbovița, peste 100.000 de oameni au rămas fără apă potabilă din cauza scăderii nivelului la barajul Paltinu.Așadar, nu lipsa resursei naturale e problema principală, ci:
seceta și schimbările climatice,
pierderile uriașe din rețele (în unele zone peste 50%),
infrastructura veche,
consumul necontrolat în perioadele de caniculă,
dependența unor orașe de un singur baraj sau un singur foraj.România poate avea resurse subterane mari, dar tot poate rămâne fără apă la robinet dacă:
nu investește în infrastructură,
nu gestionează inteligent consumul,
nu protejează rezervele subterane,
nu reduce pierderile din rețele.
Bistrita-Nasaud, cu un castel de apa pe latura de N si E?😁 Poate datorita Aquabis vom ajunge la un WEI ridicat.😂
Cunosc foarte multe persoane dar, nimeni nu este preocupat de economisirea apei. Ar trebui găsită o metodă de educație a populației să economisească apa : în familie, școală, loc de muncă,etc.