Cluj-Napoca, cea mai redusă accesibilitate la credite ipotecare raportat la venituri, din toate orașele mari din România, arată raportul anual al Băncii Naționale

Cluj-Napoca, cea mai redusă accesibilitate la credite ipotecare raportat la venituri, din toate orașele mari din România, arată raportul anual al Băncii Naționale.

Din perspectiva concentrării regionale a împrumuturilor ipotecare, regiunea București-Ilfov cumulează 35 la sută din totalul împrumuturilor, iar următoarele patru județe (Cluj, Constanța, Brașov și Timiș) reprezintă peste 20 la sută (date la decembrie 2022). În contrast, județele cu cea mai mică pondere a creditului ipotecar, atât ca stoc, cât și ca flux, sunt Harghita și Covasna (0,3 la sută din total).

În plan regional, se poate observa un grad ridicat de omogenitate în ceea ce privește gradul de îndatorare (debt-service-to-income – DSTI). La nivel de județ, DSTI este cuprins între 38,3 și 40,9 la sută (date la decembrie 2022), menținându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudențial. În schimb, gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanții (loan-to-value – LTV) prezintă o eterogenitate crescută în comparație cu DSTI, observându-se valori cuprinse între 71,8 și 83,3 la sută (date la decembrie 2022). Cel mai scăzut grad de acoperire a împrumuturilor prin garanții este înregistrat în județul Bacău, iar încă alte 9 județe consemnează un nivel al LTV de peste 80 la sută.

Discrepanțele se manifestă și în ceea ce privește accesul la piața creditului ipotecar. Dintre cele cinci centre de dezvoltare analizate, doar Timișoara și București înregistrează valori supraunitare ale indicatorului. Brașov și Constanța prezintă un nivel similar al accesului la piața creditului ipotecar, în timp ce Cluj-Napoca consemnează cea mai redusă accesibilitate. ”Majorarea dobânzilor pune presiune suplimentară pe capacitatea de plată a debitorilor, o creștere a ratei dobânzii cu 4 puncte procentuale conducând la reducerea indicelui de accesibilitate de la 1,2 la sută la 0,86 la sută în cazul capitalei”, arată raportul. BNR mai arată că evoluțiile prețurilor de pe piața imobiliară rezidențială din perioada următoare depind de o serie de factori, inclusiv condițiile macroeconomice caracterizate de costuri ridicate de finanțare și intensificarea tensiunilor geopolitice generate de conflictul militar dintre Rusia și Ucraina. ”Acești factori sunt de natură să diminueze cererea potențială din partea populației și, implicit, să contribuie la temperarea creșterii prețurilor imobiliare”.

Amintim, Cluj-Napoca e cel mai scump oraș din țară în ce privește tranzacțiile imobiliare, cu cel mai mare preț pe metrul pătrat din România, peste Capitală.

Nici un comentariu

Actual de Cluj