Cine ar câștiga “meciul” economic România – Ungaria și la ce indicatori au rămas maghiarii în urmă? Noi și vecinii noștri, la PIB, inflație, salarii, deficit, creștere economică, investiții străine (Analiză Economedia)
Economie by Actual de Cluj - mai 09, 2023 0 295
România are salarii mici și regiuni întregi care au rămas în urmă, are infrastructură proastă și nu a văzut de decenii un spital nou, politici publice precare sau criticabile, suntem pe ultimele locuri la investițiile în Cercetare și pe harta digitalizării. Cu toate acestea, cifrele mari arată o evoluție economică mult mai bună după integrarea în UE. Pe când România a urcat pe scara economică, Ungaria pare să regreseze, în mandatul Orban, dominat de retorică naționalistă, populistă și anti-europeană, arată o analiză Economedia.
“Suntem în cel mai bun moment al nostru de până acum”, spunea, recent, un om din economia reală, cu afacerea proprie de condus în România. “Sigur, puteam fi mult mai departe, cu politici bune, dar, față de cum am fost, stăm mult mai bine”. Vecinii de la Vest, în schimb, se plâng tot mai mult, în vreme ce circulă tot mai intens veștile legate de inflația record din Ungaria, de faptul că ungurii vin să facă aici cumpărături, să își facă plinul de combustibil sau chiar să își caute locuri de muncă, despre bani blocați de la Bruxelles din cauza problemelor de la Budapesta, toate aceste informații fiind “încununate” recent de vestea că România a ajuns anul trecut Ungaria la un indicator relevant în economie: PIB/ cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare. Asta desigur în vreme ce încă mai spunem că, dacă vrem să călătorim spre Vest, e important să ieșim din țară, că de acolo au făcut ungurii autostrăzi și în localitățile de la graniță oamenii încă mai consideră o afacere bună să își ia case la prețuri rezonabile în Ungaria.
Economedia prezintă câțiva indicatori cheie, în paralel, și o serie de explicații și proiecții. Pe de altă parte, subliniem că această analiză are în vedere strict indicatori cuantificabili economic. Economedia a scris anterior și despre riscuri economice în România și despre problemele de la noi din țară – o analiză amplă pe această temă găsiți AICI.
Așadar: cine ar câștiga un potențial “concurs” economic România – Ungaria, pe cifre?
- PIB/ CAP DE LOCUITOR, EXPRIMAT ÎN PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE: Am ajuns la egalitate
În 2022, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS) a variat între 59% din media UE în Bulgaria și 261% în Luxemburg, potrivit datelor Eurostat (estimări preliminare). Indicatorul României a urcat anul trecut la 77%, astfel că țara noastră a ajuns la același nivel cu Ungaria și Portugalia. Ne aflăm, încă, înspre coada listei, cu doar cinci țări care au procente sub cel înregistrat de țara noastră. Anul trecut, România era la 73%, Portugalia la 74% și Ungaria la 76%.
- COSTURILE FORȚEI DE MUNCĂ
Calculate în moneda națională, adică în leva, costurile forței de muncă din Bulgaria au crescut cel mai rapid anul trecut, cu 15,3%, potrivit datelor Eurostat, citate de Nepszava/ Rador. Pe locul doi se află creșterea costurilor forței de muncă din Ungaria, măsurate în forinți, cu 13,9%. Din cauza deprecierii forintului, creşterea internă nu ajunge nici măcar la 4%, atunci când sunt calculate în euro. Aceasta este, totodată, şi o explicație a modului în care marile companii multinaționale care produc pentru piața UE sunt capabile să obțină creșteri salariale anuale de 10-20%, arată analiza. În cazul lor, creșterea minimă a productivității și devalorizarea forintului compensează din belşug creșterea costurilor salariale. În schimb, micile companii ungare, care produc pentru piața internă, nu sunt ajutate de devalorizarea forintului, motiv pentru care nu pot concura cu multinaționalele, asfel că decalajul salarial continuă să crească. Pe lângă salariile ieftine, economia ungară a rămas competitivă mulți ani cu devalorizarea continuă a forintului.
Analiza subliniază că, anul trecut, în România, costul forței de muncă a fost ceva mai mic, dar ritmul de creștere – calculat în euro – este mai mult decât dublu față de cel al Ungariei. Cu alte cuvinte, România poate ajunge în curând din urmă și în acest domeniu. Ceea ce nici nu ar fi surprinzător, deoarece – tot conform datelor Eurostat – consumul românesc pe cap de locuitor l-a depășit deja pe cel al ungurilor, în 2021.
Toate acestea indică faptul că recuperarea României este mai rapidă și mai eficientă decât ceea ce a realizat economia ungară în ultimii 12-13 ani, de când Guvernul Orbán a venit la putere.
- SALARII. România se apropie de Ungaria și chiar o depășește, pe anumiți indicatori
În 2021, salariul mediu anual ajustat cu normă întreagă pentru angajații din UE a fost de 33.500 de euro, arată datele Oficiului european pentru Statistică Eurostat, care publica în 2022 acest indicator pentru prima dată. Dintre statele membre UE, cele mai mici valori ale indicatorului au fost înregistrate în Bulgaria (10.300 de euro), Ungaria (12.600 de euro) și România (13.000 de euro). Țara noastră e la coada listei, dar la acest indicator, și-a depășit totuși doi vecini – Bulgaria și Ungaria.
Conform celor mai recente date, România e cea mai săracă țară din UE, după venitul disponibil median.
Potrivit datelor Eurostat, salariul mediu net al unei singure persoane în Uniunea Europeană era de 2.080 de euro, iar în zona euro de 2.333 de euro, iar media croată de 866 de euro este a patra de la coada clasamentului: Ungaria, 834 de euro, România, 796 euro, iar Bulgaria, 606 euro.
În 2021, venitul disponibil median a fost de 18.019 PPS (exprimat în standardul puterii de cumpărare) pe cap de locuitor în UE, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Acesta a variat considerabil între statele membre ale UE: de la 32.132 PPS în Luxemburg, la 8.703 PPS în România. Detalii AICI
Venitul median disponibil a fost mai mic în majoritatea statelor membre din sud și est, iar aici România e la coada listei (8703 PPS), urmată de Bulgaria (9.375 PPS), Grecia (917 PPS) și Ungaria (9982 PPS).
Salarii minime
Din datele Eurostat publicate la începutul anului cu privire la salariul minim lunar, reiese că România (cu puțin peste 600 euro) se poziționează printre ultimele țări din UE, pe locul 20 din 22, dar totuși înaintea Ungariei și Bulgariei, notează Finzoom.
În tabelul care afișează evoluția din ultimii 10 ani, se poate observa ritmul mult mai alert în care a crescut România, în timp ce Ungaria a rămas în urmă:
Salarii minime, ianuarie 2023 vs ianuarie 2013 (nivel, în euro pe lună și creșterea medie anuală, în procente)
Conform ultimelor date statistice ale Eurostat privind salariile minime din statele membre, valoarea salariului minim din Ungaria a atins un nou minim în cadrul Uniunii Europene, observă presa maghiară.
Astfel, salariul minim din Ungaria a fost echivalentul a 578,74 euro, ceea ce reprezintă al doilea cel mai mic salariu din rândul statelor membre. Doar în Bulgaria, muncitorii angajați pe salariul minim primesc mai puțin, câștigul lunar fiind 398,81 de euro. Publicația Mfor atrage atenția asupra faptului că în urmă cu un an trei țări se aflau în urma Ungariei în UE: România, Letonia și Bulgaria. Cursul de schimb al forintului a jucat un rol important în scăderea salariului minim în comparație cu alte state membre, deoarece moneda națională a început să slăbească în raport cu moneda comună.
Drept urmare, salariul minim din Ungaria, calculat în euro, a scăzut semnificativ.
În 2022 exista o diferență de 2,3% între salariul minim din România și cel din Ungaria, dar anul acesta aceasta a crescut deja la 4,7%, în favoarea României. O parte din această diferență poate fi explicată și prin efectele cursului de schimb.
Publicația citată mai arată că Eurostat afișează salariile minime și în termeni de paritate a puterii de cumpărare.
Ungaria ocupă locul șase de la coadă în clasamentul general, cu 947,91 de euro, adică la fel ca și Cehia. România e mai sus în clasament, cu 1109 euro.
Conform Eurostat În 2022, salariile și plățile orare medii din întreaga economie au fost estimate la 22,9 euro în UE, în creștere cu 4,4% față de 2021, iar România și vecinii săi au înregistrat plusuri semnificative. Salariile orare exprimate în moneda națională au crescut cel mai mult în Ungaria (+16,4%), Bulgaria (+15,5%), România (+12,3%) și Polonia (+11,7%).
- PRODUCTIVITATE
Analizând evoluția productivității muncii se constată faptul că deși România se află momentan în spatele majorității țărilor din regiune, devansându-i doar pe vecinii bulgari, dinamica creșterii acestui indicator este cea mai rapidă din regiune, notează o analiză a economiștilor de la UBB Cluj, din echipa Romanian Economic Monitor.
Suntem în urma Ungariei, la acest indicator, dar ne apropiem:
“Dacă rata de creștere a productivității se menține, care e mai mare decât în Ungaria, este posibilă clar o depășire. România e pe drumul cel bun din acest punct de vedere, dar sustenabilitatea trendului rămâne sub semnul întrebării”, spune Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare Romanian Economic Monitor.
- INFLAȚIE. UNGARIA E CAMPIOANA EUROPEI, PROCENTUL E DUBLU FAȚĂ DE ROMÂNIA. CAUZE ȘI EFECTE
Potrivit celor mai recente date Eurostat, rata anuală a inflației era în România de 12,2% în martie, în vreme ce Ungaria a fost “campioana” creșterilor de prețuri, cu 25,6%.
Inflația din Ungaria s-a menținut peste 25% în luna martie, prețurile de consum în medie cu 25,2% mai mari decât în anul precedent, potrivit datelor publicate de Oficiul Central de Statistică din Ungaria, citate de Telex. Premierul ungar Viktor Orbán a promis în repetate rânduri că va reduce inflația la o singură cifră până la sfârșitul anului, dar, după cum se poate observa, rata de creștere scade foarte încet. Inflația a fost de 25,7% în ianuarie și de 25,4% în februarie. Prețurile la alimente au crescut cu 42%, iar energie s-a scumpit cu 43%. Teoria este întărită de un reportaj făcut de Știrile Pro TV, care arată nu numai că ungurii vin să-și cumpere cele necesare în țara noastră, ci vor chiar să se angajeze la noi, având în vedere că de la 1 ianuarie au crescut salariile minime pe economie.
Potrivit sursei citate, maghiarii care locuiesc aproape de granița cu România preferă chiar să facă naveta zilnic pentru că în România pot primi chiar și 1.000 de euro pe lună.
Inflația foarte mare a redus semnificativ puterea de cumpărare a maghiarilor, mult mai mult decât în restul UE. Cele mai recente date din retail arată o scădere a consumului, pentru că oamenii cumpără deja mai puțin decât acum un an, spune economistul maghiar Zsolt Darvas, Senior Fellow la Bruegel, think-tank economic de la Bruxelles și profesor la Universitatea Corvinus de la Budapesta, citat într-o analiză Panorama. După ce țara a intrat în recesiune tehnică, guvernul maghiar și-a propus o creștere de 1,5% a PIB-ului pentru 2023. În octombrie, moneda Ungariei, forintul, a ajuns la un minim istoric față de euro.
Guvernatorul Băncii Naționale, Gyorgy Matolcsy, fost ministru al Economiei în cabinetul lui Viktor Orban și până nu demult un aliat al liderului maghiar, a recunoscut eșecul: „Ne-am abătut de la drumul nostru. Politicile economice axate pe echilibru, care au dus la succesul Ungariei, s-au prăbușit”, a declarat șeful băncii centrale, care a comentat că există o contradicție de principii între bancă și guvern, citat de Bloomberg și Panorama. Dar nu doar Orban a greșit când s-a lăsat purtat de valul pomenilor electorale, ci și Banca Națională a Ungariei, spune Zsolt Darvas, care a lucrat mulți ani în această instituție, în cadrul diviziei de cercetare.
În pofida faptului că Guvernul a administrat „vaccinul anti-inflație”, eficacitatea acestuia este pus sub semnul întrebării chiar și de propria sa tabără, rezultă dintr-un sondaj de opinie realizat de Institutul Publicus, la solicitarea ziarului ungar „Népszava”, scrie Rador.
În acest an, România va ajunge la o inflație cu o singură cifră: 9,7%, conform proiecției Comisiei Europene, în vreme ce Ungaria va ajunge la 16,4%.
- CREȘTERE ECONOMICĂ: PROIECȚIILE SUNT ÎN FAVOAREA ROMÂNIEI
Conform proiecției Comisiei Europene, PIB-ul României va crește în acest an cu 2,5%, iar al Ungariei cu 0,6%.
- INVESTIȚII și penalitățile de la Bruxelles
La finalul anului trecut, Comisia Europeană anunța că nu va acorda Ungariei cele 22 miliarde de euro sub formă de fonduri de coeziune care îi revin până când Budapesta nu va garanta că programele de utilizare a acestora respectă Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale în materie de independenţă judiciară, legi ale educaţiei, libertate academică şi dreptul la azil, conform EFE. Este vorba totuşi despre un proces diferit de mecanismul de condiţionalitate prin care Budapestei îi vor fi blocate 6,3 miliarde de euro din aceste fonduri, aferente unui număr de trei programe de coeziune, până când aceasta va aplica 17 măsuri convenite pentru a garanta respectarea statului de drept.
- DEFICIT: STĂM LA FEL DE PROST
În 2022, 20 de state membre UE au raportat un deficit guvernamental, cele mai mari fiind înregistrate în Italia (8% din PIB), România şi Ungaria (ambele cu un deficit guvernamental de 6,2% din PIB), conform Eurostat. În cazul României, deficitul guvernamental s-a redus totuşi de la 7,1% din PIB în 2021, până la 6,2% din PIB în 2022, potrivit datelor Eurostat. Deficitul guvernamental al României a fost aproape dublu faţă de media europeană în 2022
Migrație
Rata netă de migrație pentru Ungaria în 2021 a fost de 0,622 la 1000 de locuitori, o creștere de 0,16% față de 2020, conform macrotrends.net
Rata migrației nete pentru România în 2022 a fost de -1,387 la 1000 de locuitori, în scădere cu 30,13% față de 2021.
România vs Ungaria, în patru indicatori – cheie: PIB, PIB per capita, inflație, investiții
Alex Milcev, liderul departamentului de Asistenţă fiscal şi juridică, EY România, trasează, la solicitarea Economedia, o schiță din tabloul economic România/ Ungaria, în câțiva indicatori relevanți.
La finalul lui 2022 PIB-ul României a crescut cu 4.5% (cele mai recente date Eurostat arată chiar 4,7%, n.red.), pe când cel al Ungariei la 4,6%. “Diferența va fi dată în 2023, an pentru care se estimează că PIB-ul României va crește cu 2,6%, iar cel al Ungariei va scădea, conform prognozelor, cu 0,5%”, punctează Milcev.
PIB-ul/cap de locuitor: Eurostat (2021) ne arată, în volum, că în România avem 74% din media europeană, iar în Ungaria 75% din media europeană. Dar în 2022 am ajuns la egalitate (77%)
PIB pe cap de locuitor e în jur de 15,000 – 18,000 pe an.
GDP per capita, consumption per capita and price level indices – Statistics Explained (europa.eu)
Din punct de vedere al inflaţiei, anul a început cu o inflaţie de 13,4% în ianuarie în România (INS arată 13.8%) , pe când Ungaria 26,2% (cea mai mare inflatie din Europa).
În ceea ce privește investiiile străine, România, conform BNR, a atras proiecte noi în valoare de 10,7 miliarde de euro pe când Ungaria în jurul a 6 miliarde EUR.
“Din punctul de vedere al investițiilor străine, ne aşteptăm de acum încolo ca România să atraga mai multe proiecte, lucru care se datorează în principal granturilor europene pe care le-am absorbit sau urmează să le absorbim”, spune Milcev.
În ceea ce privește PNRR, conform documentelor Comisiei Europene, România urmează să primească 29,2 miliarde EUR, iar Ungaria urmează să primeasca 5,8 miliarde EUR. Detalii AICI și AICI
România vs Ungaria. Câteva explicații. Unde am progresat și unde nu stăm bine?
România se apropie sau chiar îi depășește, la câteva capitole economice, pe câțiva dintre vecinii din regiune pe care multă vreme i-am privit de la distanță, dar există totuși indicatori unde țara noastră are încă mult de muncă, punctează Cristian Tudorescu – Consultant financiar.
“În anii ’90 fusese constituit “grupul de la Visegrad”, care reunea Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria, prin care se dorea realizarea unui nucleu economic în Europa de Est. România se uita atunci cu admirație către nivelul economic comparabil mai mare al acestor patru țări. Între timp, vedem că ajungem să ne apropiem și poate chiar să le depășim pe unele dintre acestea, la câteva dintre capitole. În România, salariul mediu net conform celor mai recente informații este acum 860 de EUR, în timp ce în Ungaria oscilează între 900 – 950 de EUR lunar. Dacă se menține un ritm de creștere acceptabil în țară noastră, s-ar putea că anul acesta sau anul viitor să depășim în termeni de salariu câștigul mediu din Ungaria”, spune Tudorescu.
Zona unde nu stăm bine este discrepanța între venituri, de aceea venitul median în România este semnificativ mai jos. “Însă această recuperare pe mai multe planuri este un proces de durata, deocamdată consemnăm că aproape am egalat salariul mediu net în EUR”, menționează Tudorescu.
Acesta explică și unde a performant Ungaria slab în ultimii 10 ani, astfel încât România s-a apropiat de nivelul de PIB și de salarii de acolo. “Ungaria, prin politicile sale de înclinație naționalistă, a urmărit niște câștiguri de moment, în detrimentul unor câștiguri pe termen lung. În ultimul deceniu, creșterea medie anuală a economiei românești a fost 3.1% pe an în termeni reali, în timp ce cea a economiei Ungariei a fost de 2,7% pe an. Aparent recuperarea decalajului este una lentă, însă aceste efecte se compun în timp. Apoi, la capitolul inflație și dobânzi, ne uităm la situația ultimelor 12 luni: inflația în România a fost în zona unor maxime de 15 – 16%, în timp ce Ungaria a avut și 25 – 26% inflație. Echivalentul ROBOR-ului de la noi, în Ungaria este de aproximativ 16%. Așa încât populația și firmele din Ungaria se împrumută acum la rate ale dobânzilor de peste 16% în forinți. Așadar, cu toate problemele noastre economice interne, cea mai recentă fiind aceea a deficitului bugetar care anul acesta nu este bine controlat, economia României a traversat mai bine ultimele 2 crize, cea a Covid și cea a inflației din energie decât a făcut-o economia Ungariei. Cel mai recent indicator comparabil care a apărut în ultimele săptămâni este PIB-ul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Acesta arată că atât România cât și Ungaria se situează la 77% față de media europeană. Din nou, putem vorbi despre discrepanțe între regiuni, însă tracțiunea economică rămâne în continuare. Poziționarea României poate să rămână ușor mai bună față de cea a Ungariei, cu condiția că la București să nu se facă greșeli majore în gestionarea deficitului bugetar din acest an”, menționează Tudorescu.
