Ce soluții au ONG-urile din Cluj la criza deșeurilor: între altele, fără pahare de unică folosință și pungi de plastic
Actualitate by Actual de Cluj - iul. 15, 2015 0 365
Cel puțin 10 organizaţii neguvernamentale clujene depun vineri o petiție la Primăria Cluj-Napoca și la Consiliul Județean în care oferă câteva soluții la sistemul deficitar de gestionare a gunoaielor din județ.
Cele zece organizații sunt active în domeniul drepturilor omului și protecției mediului și au pregătit, cu sprijinul unor experţi internaţionali, un set de strategii cu impact pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, pentru optimizarea Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor (SMID) din Cluj.
Iată soluțiile ONG-urilor:
1. Transparență decizională și consultări publice cu privire la Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Cluj, pentru ca proiectul să funcționeze mai eficient decât s-a derulat până acum şi să poată fi efectiv implementat;
2. Implicarea cetățenilor, a sistemului informal de reciclare, in special a comunității segregate din Pata Rât, în sistemul de management al deșeurilor, locuitori în marea majoritate romi, adesea marginalizați şi defavorizați, în ciuda importanței muncii lor de colectare selectivă, dar care s-a petrecut până recent în condiții extrem de toxice și fără să țină cont de costurile sociale;
3. Separarea deşeurilor municipale şi asimilabile la sursă pe trei tipuri de deşeuri: biodegradabile, reciclabile (carton, metale, sticlă şi materiale plastice) şi fracţia reziduală (pentru eliminare prin depozitare), nu în două fracţii (uscată şi umedă), aşa cum prevede actualul sistem;
4. Colectarea deşeurilor prin organizarea unui program de ridicare separată a deşeurilor, pe categorii, după următorul model: Miercuri, vineri și duminică – deşeuri biodegradabile; Luni şi joi – deşeuri reciclabile. Marţi şi sâmbătă – fracţia reziduală;
5. Compostarea deşeurilor organice, biodegradabile, atât în zona urbană, cât şi în cea rurală;
6. Implementarea sistemului PAYT – „plăteşti-pentru-cât-arunci” ceea ce va motiva cetăţenii să arunce mai puţin, va încuraja colectarea selectivă şi va penaliza producerea deşeurilor reziduale. În cazul unui sistem format din 3 componente (reciclabil, compostabil, rezidual) deşeurile reciclabile şi cele compostabile sunt ridicate gratuit, însă pentru deşeurile reziduale se plăteşte suplimentar. Deşeurile reciclabile şi compostabile, care nu sunt colectate corect, ci amestecat, vor trebui plătite la fel ca fracţia reziduală.
Sistemul se implementează în mai multe moduri: în unele comunităţi deşeurile reziduale sunt cântărite, în altele se alege dimensiunea containerului pentru fracţia reziduală, şi se plăteşte în funcţie de dimensiune. Este propusa varianta volumetrică în această fază şi se cere colaborarea operatorilor de salubritate în vederea implementării acestui sistem de colectare, inclusiv cu operatorii deja existenţi de colectare deşeuri reciclabile din judeţul Cluj, care deţin instalaţii de sortare, pentru sortarea fracţiei reciclabile;
7. Măsurile de reducere a deşeurilor generate precum interzicerea comercializării pungilor de plastic de unică folosinţă, pe raza judeţului Cluj, în favoarea pungilor reutilizabile, biodegradabile (nu oxodegradabile), hârtie reciclabilă, etichetate corespunzător; Obligativitatea folosirii în şcoli şi instituţii publice a paharelor, sticlelor, veselei, tacâmurilor refolosibile din porţelan, sticla, inox etc. (interzicerea paharelor, veselei, tacâmurilor de unică folosinţă); Programe de susţinere pentru comercianţii care vând produsele alimentare la vrac, produse de uz comun refolosibile/biodegradabile (în special scutece); Campanie de educare împotriva folosirii apei îmbuteliate in sticle de plastic (şi în favoarea apei de la robinet);
8. Înfiinţarea unor Centre Comunitare de Reparare, Refolosire şi Reciclare;
9. Interzicerea construirii incineratoarelor in vederea combustiei deşeurilor municipale şi asimilabile, fără sau cu recuperare de energie, intrucât incineratoarele au un impact negativ major asupra sănătăţii publice, economiei locale şi mediului înconjurător.
Petiţia însoţită de un ghid detaliat cu soluţii tehnice, grafic de implementare şi diverse modele de succes, din alte oraşe europene, va fi depusă în cadrul unui marș de solidaritate cu comunitatea de țigani de la Pata Rât, vineri.
