Închide

Ce mesaje le-a transmis Emil Boc clujenilor pe rețelele de socializare, de la Bruxelles, unde a participat la Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor și la reuniuni despre bugetul UE

AdministrațieTop News by Simona Mureșean - oct. 15, 2026 0 16

emil boc bruxelles

Primarul Clujului, Emil Boc, participă la Bruxelles la Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor, desfășurată în perioada 12-14 octombrie, unde a susținut un rol mai important al administrațiilor locale în stabilirea priorităților de finanțare europeană. În mesajele publicate în aceste zile, edilul a vorbit despre viitorul fondurilor de coeziune, schimbările climatice și migrație, dar a intervenit și în dezbaterea politică din România, transmițându-i un mesaj de susținere lui Ilie Bolojan și poziției PNL.

Evenimentele de la Bruxelles au loc într-un moment în care viitorul buget european pentru perioada 2028-2034, situația finanțelor publice din România și negocierile pentru susținerea viitorului guvern sunt teme importante atât la nivel european, cât și național.

Pentru Cluj-Napoca, miza discuțiilor europene este legată de accesul la finanțare pentru transport public, infrastructură, eficiență energetică și proiecte de dezvoltare urbană.

Pe 12 octombrie, în timp ce se afla la Bruxelles, Emil Boc a publicat pe rețelele de socializare un videoclip în care apare strângându-i mâna dezvoltatorului imobiliar Chimu Căpușan, cu ocazia prezentării noii creșe din cartierul Iris. Postarea a apărut chiar în ziua în care Consiliul Local a aprobat acceptarea donației imobilului, construit de compania SARES și destinat să ofere 50 de locuri pentru copii. Creșa, evaluată la peste 4,33 milioane de lei, urmează să intre în patrimoniul municipiului.

13 octombrie: Boc vorbește despre migrație și libertatea de a rămâne acasă

Într-un mesaj publicat marți, 13 octombrie, Emil Boc a susținut că europenii trebuie să aibă posibilitatea de a alege unde trăiesc și muncesc, fără să fie obligați să plece din localitățile lor din motive economice.

„Libertatea de mișcare trebuie să fie o alegere, nu o necesitate economică”, a transmis primarul, care a pledat pentru o politică de coeziune puternică, investiții în comunitățile locale și un buget european pe măsura obiectivelor Uniunii.

Boc a enumerat șase direcții pentru viitorul Europei: tratarea politicii de coeziune ca investiție, consolidarea bugetului european, implicarea orașelor și regiunilor în deciziile privind finanțarea, proiecte integrate care îmbunătățesc calitatea vieții, accesul tuturor regiunilor la fonduri și evaluarea investițiilor în funcție de efectele concrete asupra cetățenilor.

În aceeași zi, într-un interviu acordat presei locale din Cluj, primarul a abordat problema migrației și a susținut că România trebuie să facă diferența între migrația legală, gestionată prin reguli clare, și migrația ilegală, pe care o respinge. Edilul a afirmat că România are nevoie de forță de muncă suplimentară, dar a cerut controale mai stricte privind condițiile în care sunt aduși și cazați lucrătorii din afara Uniunii Europene. Boc a invocat informații potrivit cărora, în Cluj, ar exista situații în care zeci de imigranți locuiesc în spații improprii.

Primarul a cerut verificarea obligațiilor firmelor care recrutează lucrători străini, inclusiv în privința cazării, condițiilor de muncă și integrării prin cursuri de limba română. De asemenea, a propus ca Ministerul Muncii să prezinte anual Parlamentului un raport privind numărul imigranților primiți în România.

Tema are și o componentă locală: administrația și autoritățile de control sunt puse în situația de a verifica respectarea normelor de locuire și muncă, în condițiile în care orașul atrage angajați din alte țări. Deja primarul s-a exprimat pe această temă și a spus că migranții devin o problemă pentru Cluj. Detalii:

Tot pe 13 octombrie, Boc a reacționat la poziția lui Ilie Bolojan privind viitorul politic al PNL. Premierul interimar anunțase că liberalii iau în calcul un acord politic bilateral cu premierul desemnat Luca Niculescu, fără să intre la guvernare, pentru a susține anumite măsuri în următoarele șase luni.

„Atitudine responsabilă față de România și corectă în raport cu PNL!”, a scris Emil Boc într-o postare publicată de la Bruxelles.

Potrivit anunțului lui Bolojan, PNL ar urma să rămână în opoziție, dar să susțină măsurile guvernamentale care respectă disciplina fiscală, protejează investițiile și urmăresc stabilitatea financiară. Liberalii au indicat și posibilitatea de a vota bugetul de stat pentru 2027, dacă acesta va fi construit pe estimări realiste de venituri.

Reacția lui Boc reprezintă o susținere publică a poziției exprimate de Bolojan într-un moment în care la nivel național se discuta despre formarea unui nou guvern, deficitul bugetar și continuarea reformelor.

14 octombrie: fondurile europene, investiții, nu acte de caritate

Miercuri, 14 octombrie, Boc a revenit asupra viitorului politicii de coeziune și al bugetului Uniunii Europene.

„Politica de coeziune nu este un act de caritate, ci o investiție în viitorul Europei”, a transmis primarul, invocând evoluția României de la aproximativ 40% la 78% din media economică europeană drept exemplu al reducerii decalajelor de dezvoltare.

În aceeași zi, edilul a anunțat participarea la o întâlnire cu Raffaele Fitto, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene responsabil pentru coeziune și reforme, alături de alți primari europeni. Discuțiile au vizat rolul orașelor în viitorul buget european pentru perioada 2028-2034.

Boc a susținut că administrațiile locale trebuie implicate încă din faza de elaborare a planurilor de investiții, nu doar chemate să implementeze decizii luate la nivel național.

El a invocat un studiu Eurocities realizat pe baza răspunsurilor din 17 țări europene, potrivit căruia 81% dintre respondenți au indicat că pregătirile pentru viitoarele planuri de investiții au început la nivel național. Doar 19% au raportat existența unor consultări formale, iar 8% au menționat participarea la grupuri de lucru pregătitoare.

Primarul a cerut simplificarea procedurilor fără centralizarea deciziilor, implicarea orașelor în elaborarea planurilor naționale și regionale, resurse suficiente pentru comunitățile locale și o componentă urbană clară în viitoarele programe de finanțare.

Pentru Cluj-Napoca, această poziție este relevantă în perspectiva viitoarelor alocări europene. Capacitatea administrației de a finanța proiecte de mobilitate, infrastructură și eficiență energetică depinde inclusiv de regulile și prioritățile stabilite la nivel european și național.

Tot pe 14 octombrie, Boc a anunțat că a participat la ceremonia de decernare a premiilor REGIOSTARS 2026, organizate de Comisia Europeană, unde a înmânat premiul pentru categoria „O Europă mai aproape de cetățeni”.

Potrivit primarului, ediția din acest an a reunit 274 de proiecte înscrise din întreaga Europă, dintre care 25 au ajuns în finală, în cinci categorii. Premiile recompensează proiecte inovatoare finanțate prin politica de coeziune.

Boc a susținut că rezultatele investițiilor europene trebuie măsurate nu doar prin infrastructura construită, ci și prin îmbunătățirea concretă a vieții oamenilor.

Schimbările climatice, o altă temă a vizitei

În mesajele publicate în timpul deplasării, primarul a abordat și schimbările climatice, în calitate de membru al boardului Global Covenant of Mayors for Climate & Energy, o alianță internațională a orașelor și autorităților locale implicate în tranziția energetică și combaterea încălzirii globale.

Boc a pledat pentru continuarea obiectivelor climatice europene și pentru finanțarea investițiilor în energie verde, transport nepoluant și eficiență energetică. El a subliniat că autoritățile locale trebuie să colaboreze cu guvernele și instituțiile europene pentru ca obiectivele climatice să fie transformate în proiecte concrete.

În ceea ce privește Cluj-Napoca, edilul a menționat investițiile în transport public electric, spații verzi, energie regenerabilă și eficiență energetică, având ca obiectiv un oraș neutru climatic.

Tot în 14 octombrie Boc insistă ca orașele să participe la deciziile europene

În mesajele publicate în continuarea participării sale la reuniunile europene, Emil Boc a insistat asupra necesității ca orașele și regiunile să aibă un rol direct în stabilirea priorităților de finanțare.

„Vrem orașele și regiunile la masa deciziilor, nu în meniul deciziilor luate de alții!”, a transmis primarul.

Poziția sa vizează viitoarele planuri de investiții europene și modul în care vor fi distribuite fondurile în perioada 2028-2034. Boc susține că autoritățile locale, fiind cele care cunosc direct nevoile comunităților, trebuie să participe la stabilirea obiectivelor și a modului de implementare a proiectelor.

În plan local, mesajul se leagă de nevoia de finanțare a proiectelor de dezvoltare ale Clujului. În plan național, discuțiile de la Bruxelles se suprapun peste negocierile privind bugetul pentru 2027 și peste presiunile legate de deficitul public, care pot influența resursele disponibile pentru investiții.

Prin mesajele sale, Boc a sugerat că încearcă să susțină menținerea orașelor și regiunilor în centrul politicii europene de coeziune, în condițiile în care viitorul buget al Uniunii va stabili prioritățile de finanțare pentru următorii ani.

Tot pe 14 octombrie, la nivel național, deputatul PNL de Cluj Ovidiu Cîmpean, fost angajat al lui Emil Boc în administrația locală, a ieșit public cu un mesaj despre viitorul finanțărilor europene. Acesta a anunțat că a obținut sprijinul a șapte state membre pentru ca România să aibă acces mai echitabil la viitorul Fond European pentru Competitivitate, în valoare de 409 miliarde de euro. Cîmpean a cerut evitarea concentrării finanțărilor în statele care au deja ecosisteme puternice de cercetare și industrie, astfel încât și economiile aflate în dezvoltare să poată beneficia de investiții

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Simona Mureșean

Scrie despre comunitate, administrație publică locală, educație și problemele care îi privesc direct pe clujeni. Urmărește proiectele publice, investițiile și deciziile autorităților care au impact major în comunitate. Este mereu la curent cu programul și acțiunile organizațiilor civice, urmărind dezbaterile și soluțiile propuse pe diferite teme comunitare.