”Brișcălitul feciorilor” în ziua de paște, în satul clujean Bobâlna, documentat de etnologi

Actualitate by Actual de Cluj - apr. 13, 2026 0 95

”Brișcălitul feciorilor” în ziua de paște, în satul clujean Bobâlna, documentat de etnologi.

În satele din județul Cluj, ziua de Paști era marcată și de momente comunitare pe care cercetătorii din etnologie le apreciază ca ”pline de umor și coeziune socială”. Un asemenea obicei, astăzi aproape uitat, este cel numit „brișcălitul feciorilor”, păstrat până nu demult în satul Bobâlna din comuna cu același nume.
Astfel, după-amiaza zilei de Paști aducea localnicii în curtea bisericii, unde atmosfera se transforma într-una de judecată simbolică și veselie colectivă. Un sătean ales dinainte pregătea un „mai” de lemn – unealtă folosită de obicei de femei pentru spălatul rufelor la râu. Alți trei sau patru bărbați prindeau feciorul „vinovat” – adesea un tânăr care greșise în timpul postului sau făcuse vreo poznă cunoscută de comunitate.
Etnologii relatează că tânărul era ridicat pe orizontală, iar cel cu maiul îl lovea ușor la tălpi, însoțind gestul de versuri comice și mustrătoare, rostite în graiul local:
„𝑈𝑛𝑎 𝑚𝑖𝑒, 𝑢𝑛𝑎 𝑡̦𝑖𝑒,
𝑈𝑛𝑎 𝑠̦𝑖̂ 𝑙𝑢’ 𝑉𝑎𝑠𝑎𝑙𝑖𝑒,
𝐶-𝑜-𝑛𝑏𝑢𝑟𝑑𝑎𝑡 𝑐𝑎𝑟𝑢’ 𝑐𝑢 𝑓𝑎̂𝑛
𝐶𝑢 𝑡𝑎̆𝑡𝑢’ 𝑐𝑎̆ 𝑛𝑢-𝑖 𝑏𝑎̆𝑡𝑟𝑎̂𝑛,
𝑈𝑖𝑡𝑎̂𝑛𝑑𝑢-𝑠𝑎̆, 𝑐𝑢 𝑜𝑐ℎ𝑖𝑖 𝑐𝑎̂𝑡 𝑐𝑒𝑝𝑒𝑙𝑒,
𝐷𝑢𝑝𝑎̆ 𝑡𝑎̆𝑡𝑒 𝑓𝑒𝑡𝑒𝑙𝑒”.
Versurile erau adaptate situației și evidențiau într-o cheie satirică faptele comise. ”Se continua astfel până erau „brișcăliți” toți cei vizați – tineri care încalcă rânduiala postului, umblă fără rost prin sat ori stârnesc supărări”, spun etnologii de la centrul Tradiții Clujene. Aceștia adaugă că nimeni nu se supăra. ”Dimpotrivă, întreaga comunitate privea aceste gesturi drept formă de corecție ludică, de reamintire a normelor prin râs și bunăvoință”.

În imagine biserica de lemn din Cremenea, comuna Bobâlna

Nici un comentariu