Boc-PR, cel mai plimbăreț primar al României, care-și pierde tot timpul pe la Bruxelles, îndrăznește să ironizeze Parisul, sugerând că la Cluj nu e așa de rău ca la francezi în privința deșeurilor

Știm cu toții că primarul Clujului Emil Boc e doar o mașinărie de PR și nimic în plus, dar duminică acesta a întrecut limita absurdului, postând un video (aparent, de la o plimbare a sa prin Paris), în care sugerează că de fapt clujenii se plâng degeaba și că la francezi e chiar mai rău decât la Cluj Napoca în privința deșeurilor.

„Umor de duminică. Când nu dorești la Cluj să fie ca la….Paris ( în materie de salubritate)! ”, a scris Emil Boc pe contul său de facebook, iar în video-ul pe care l-a postat se văd mormane cu saci de deșeuri menajere, neridicate din punctele de colectare de pe principalele artere ale Parisului.

Comparația bizară a edilului Boc nu e decât o palmă zdravănă aruncată peste obrazul fiecărui clujean în parte, o încercare de bagatelizare a hoției Supercom, firmă care a obținut în mod fraudulos contractul de colectare a deșeurilor la Cluj, fără să respecte clauzele angajate în licitație. Primarul Emil Boc e principalul părtaș la hoția Supercom, pentru că el este membru în Colegiul Director al Asociației care i-a încredințat firmei Supercom acest contract imens. În loc să iasă public cu explicații pe tema afacerii Supercom, să-și asume faptul că s-a semnat ordinul de începere a serviciului de colectare a deșeurilor fără ca această firmă să îndeplinească condițiile esențiale prevăzute în contract, Boc continuă să facă pe sfătosul, să amestece lucrurile în stilul său populist, râzându-le în nas clujenilor cum că „se poate să fie rău și la case mai mari”, așa ca la Paris, „unde noi nu ne dorim să fim”.

Ce nu spune Boc-PR este lucrul acela adevărat pe care l-au aflat deja toți românii, respectiv că în Paris și în alte orașe mari din Franța se desfășoară de mai multe zile greve și proteste masive ale muncitorilor, revoltați de propunerile guvernului Macron privind reformarea sistemului de pensionare (creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani). Muncitorii din toate sectoarele, inclusiv cei care lucrează în sistemul de salubrizare, sunt în grevă, acesta fiind motivul pentru care deșeurile au rămas necolectate și nicidecum vreun contract alocat fraudulos unor firme dubioase. Și da, spre deosebire de noi, francezii, parizienii în mod special știu cum să-și apere drepturile și cum să determine autoritățile să asculte.

La Cluj Napoca, în schimb, oamenii au aceeași modestie ca pe vremea lui Funar, mulțumiți cu ce și cât li se oferă, exact pe logica fudulului Emil Boc: „bine-i și așa, să zicem mersi că nu-i ca la francezi”. De ani de zile, nimic nu-l clintește pe Boc din incompetența lui administrativă împănată doar de vorbăraia stridentă și insolentă a politicianului care le știe pe toate dar care face și el „atât cât s-a putut”,  numai să fie bine pentru ai lui, pentru clientelă. Noroc cu privații, cu medicii și cu universitățile care mențin o etichetă pentru oraș, altfel, ce ne-am face? În ultimii ani, primarul Boc nici măcar n-a stat fizic în Primăria Cluj Napoca, nu e preocupat nici de proiectele majore de infrastructură ale Clujului (ca dovada că în 20 de ani acestea sunt tot inexistente), nu dă doi bani pe specialiștii cu care ar trebui să se consulte permanent, pentru că el e sătul, plictisit, vrea mai mult, vrea altceva.

Boc se plimbă, merge mai tot timpul la Bruxelles, pierzând vremea prin comitete și comiții care-s absolut fără nicio relevanță pentru problemele administrative ale Clujului, dar care în mod cert sunt cu bătaie lungă pentru planurile sale personale, pentru viitorul său politic, pentru că nu-i așa, intuim cu toții cum visează Boc să prindă și el o ciozvârtă în politica europeană, dacă la nivel național tot nu i-au folosit la nimic jocurile politice meschine din ultimii doi ani.

Prin intermediul canalelor presei de casă, PR-Boc a început de ceva timp să peroreze argumente despre importanța majoră a  „politicilor de coeziune”, cu scopul evident de a-și justifica deplasările multiple și nesimțite la Bruxelles, în timp ce alți primari din țară nu mai prididesc cu problemele administrative din orașele lor. Deunăzi, Boc povestea ca într-un banc despre „șansa” de a se fi aflat în clădirea Parlamentului European când a venit Zelenski, în februarie, să țină un discurs. „Absolut, un adevărat moment istoric”, ne-a transmis Boc, numai că primarul Clujului nu era invitat la discursul președintelui Ucrainei și sigur că el nici măcar n-a fost prezent, pentru că nu avea acces în sala respectivă, dar tot e bine că se afla la „comiția” nesemnificativă care era undeva la un etaj inferior. Și sigur, ne-a mai lămurit Boc, într-un final l-a zărit pe Zelenski, care „evident, a trecut pe acolo pe holurile Parlamentului”.

De când umblă Boc la comitetele și comițiile de la Bruxelles, zero rezultate concrete pentru Cluj Napoca, dimpotrivă, doar eșecuri rușinoase precum cel privind pierderea titlului de „Capitală europeană culturală”. Apropo, nu l-am văzut/auzit pe primarul Clujului să iasă bărbătește – cum au făcut-o toți liderii politici din țară – și să-i felicite pe reprezentanții Primăriei Timișoara care au început în forță programul Capitalei Europene Culturale. Între timp, sinecuriștii promovați de Boc, care au mâncat milioane de euro în demersul pierderii acestui proiect, sunt tot bine mersi, pe funcții plătite din banii clujenilor, doar nu era să fie tras la răspundere vreun trepăduș din ograda fudulului Emil Boc. Să mai spunem că Boc a avut nevoie de doi ani să repare un pod și de 7 ani ca să reabiliteze un amărât de turn al pompierilor? De câți ani o fi având nevoie pentru viitoarea viitoare Centură Metropolitană, sau pentru viitorul viitor Metrou?

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.