Baciu: proiect de 306 apartamente, cu un bloc de 12 etaje lângă o zonă de case, respins de Comisia de Urbanism a Consiliului Județean Cluj. Localnicii amenință cu instanța: „Și 10 ani, îi ținem, dacă trebuie”

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - sept. 24, 2026 0 10

Un proiect imobiliar care prevedea construirea a opt blocuri și 306 apartamente în comuna Baciu a primit aviz nefavorabil în Comisia Tehnică de Urbanism a Consiliului Județean Cluj. Investiția, propusă pe un teren de peste 1,7 hectare, a provocat nemulțumiri atât din partea administrației locale, cât și a locuitorilor din zonă, în special din cauza regimului foarte mare de înălțime propus pentru unul dintre imobile.

Proiectul a fost analizat joi, 24 septembrie, în ședința Comisiei Tehnice de Urbanism. Beneficiarul, IMC Mioritza Construct SRL, solicita avizul de oportunitate pentru elaborarea documentației urbanistice necesare dezvoltării unui ansamblu de locuințe colective, cu spații comerciale și servicii, pe un teren de peste 1,7.hectare situat în intravilanul comunei Baciu, la intersecția străzilor Bisericii Ortodoxe și Planetelor.

În varianta prezentată în ședință, ansamblul era format din opt imobile, cu regimuri de înălțime diferite și un total de aproximativ 306 apartamente. Cel mai înalt dintre acestea, imobilul 8, era propus cu 5 subsoluri, demisol, parter, 10 etaje, etaj retras și etaj tehnic, cu aproximativ 60 de apartamente. Celelalte blocuri aveau regimuri de înălțime cuprinse între două și șase etaje, plus niveluri retrase și tehnice. În total, proiectul prevedea aproximativ 50 de apartamente în primul imobil, 25 în al doilea, 36 în al treilea, 33 în al patrulea, 37 în al cincilea, 33 în al șaselea, 32 în al șaptelea și circa 60 în imobilul cu regimul de înălțime cel mai mare. Proiectul fusese prezentat și în luna iunie, când documentația prevedea 275 de apartamente. Pentru ședința din septembrie, numărul acestora a fost majorat la 306.

Terenul este format din trei parcele, cu o suprafață cumulată de peste 1,7 hectare, sunt libere de construcții și au folosință agricolă și de curți-construcții. Prin proiect se urmărește schimbarea încadrării urbanistice a zonei, din UTR Lp-1, zonă de locuințe și funcțiuni complementare, în UTR LM, zonă mixtă destinată locuirii și funcțiunilor complementare. Investiția include și amenajarea unor drumuri, spații verzi și parcări. Documentația prevede ca parcările pentru locuințe să fie amenajate în subsol, cu cel puțin un loc pentru fiecare apartament, iar spațiile verzi să reprezinte minimum 30% din suprafața terenului.

Dezvoltatorul și-a asumat și o serie de lucrări pentru infrastructura din zonă. Printre acestea se numără cedarea către domeniul public a unor terenuri necesare modernizării străzii Saturn, amenajarea unei legături pietonale între strada Planetelor și strada Transilvaniei, precum și realizarea și cedarea unor drumuri de acces. Investitorul a mai propus să participe financiar la amenajarea unor străzi din zonă, inclusiv strada Planetelor, strada Neptun și strada Galaxiei. Documentația include și lucrări pe strada Bisericii Ortodoxe. Pe lista beneficiilor pentru comunitate au fost trecute și două unități locative care ar urma să fie donate pentru personalul didactic al unei unități de învățământ din vecinătate. De asemenea, dezvoltatorul a propus să pună la dispoziția medicilor de familie spații cu chirie redusă față de nivelul pieței.

Aceste angajamente nu au convins însă administrația locală și locuitorii din zonă.

Primarul comunei Baciu, Balázs János, prezent la ședință, a contestat în primul rând regimul de înălțime al ansamblului, considerând că acesta nu este compatibil cu zona în care ar urma să fie construit.

„Cum puteți veni cu un imobil care are 5 subsoluri și 12 etaje lângă o casă, într-o zonă care e gândită pentru case? Chiar dacă se face trecerea de la case la blocuri, nu poate fi mai înalt decât P+2 și etaje restras sau P+3 și etaj retras”, a spus primarul în cadrul ședinței. Acesta a susținut că proiectul nu va avea susținerea Consiliului Local Baciu în forma prezentată, chiar si dacă el nu are drept de vot în respectivul for.

Primarul a pus sub semnul întrebării și utilitatea unora dintre beneficiile propuse de dezvoltator pentru comunitate, arătând că anumite spații promise pentru servicii medicale nu ar urma să intre în domeniul public.

Nemulțumiți au fost și locuitorii din zona în care este propus proiectul. Răzvan Irimia, reprezentant al locuitorilor de la case, a transmis că oamenii nu sunt de acord cu dezvoltarea unui ansamblu de blocuri în zona de case și că sunt pregătiți să conteste proiectul în instanță.

„Noi locuim la case, iar când am cumpărat, zona asta era gândită doar pentru case. Noi nu suntem de acord ca aici să se construiască blocuri, ci doar case”, a declarat acesta. Irimia a spus că locuitorii sunt dispuși să meargă până la capăt cu demersurile juridice. „ Ori case ori nimic…vă spun simplu. Va sta pe bara investitorul pentru că ne ducem în instanță și îl tinem și zece ani dacă trebuie. Pentru că degeaba se fac studii că toate ies bine față de realitatea din teren pe care noi o trăim. Dacă s-ar fi făcut pe bune, atunci nu aveam traficul care ste astăzi si toate problemele, dacă toată lumea respecta legea”, a afirmat reprezentantul locuitorilor.

În timpul dezbaterii, proiectanții au susținut că regimul de înălțime a fost gândit astfel încât să permită păstrarea unor suprafețe mai mari de spații exterioare și că imobilele respectă retragerile prevăzute în documentație față de limitele proprietăților. Proiectul propune un POT maxim de 40% și un CUT de 1,7 (o creștere de la 0,9 în schimbul investițiilor în infrastrucutra publică). Suprafața construită maximă este de aproximativ 6.967 de metri pătrați, iar suprafața construită desfășurată ar putea ajunge la circa 29.612 metri pătrați. Regimul maxim de înălțime propus pentru noua zonă era de 5 subsoluri, demisol, parter, 10 etaje, etaj retras și etaj tehnic. Înălțimea putea ajunge la 50 de metri pentru ultimul nivel neretras și la 60 de metri la nivelul retras sau tehnic, conform documentației prezentate.

Arhitectul-șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, a cerut și clarificări suplimentare privind beneficiile publice ale proiectului și situația obiectivelor de infrastructură asumate de dezvoltator. Discuțiile au vizat inclusiv raportul dintre creșterea indicelui de utilizare a terenului și contribuțiile pe care investitorul le propune pentru comunitate. Oficialul a cerut proietanților să poarte discuții cu Primăria din Baciu înainte să revină cu o altă variantă a proiectului imobiliar.

Firma care propune ansamblul, IMC Mioritza Construct SRL, este deținută în proporție de 50% de Eugen Vulpe și în proporție de 50% de IMC Properties SRL, companie administrată de Cosmin Grigore Borzu și fostul fotbalist al CFR Cluj, Ciprian Deac. Într-un interviu mai vechi pentru GSP, Deac spunea chiar el că a investit banii câștigați din fotbal în imobiliare și că este asociat cu nașul său.

Nici un comentariu